Lăcă: fotbal, nu ceartă!
Întemeiată afirmaţia lui Andone că războiul psihologic dinaintea finalului de retur s-a declanşat prea devreme. Tocmai pentru că, pe lîngă orgolii, miza e uriaşă, gîlceava din intersezon a căpătat dimensiuni astronomice. Ca la şcoală, dacă nu ca la grădiniţă, fiecare […]
Întemeiată afirmaţia lui Andone că războiul psihologic dinaintea finalului de retur s-a declanşat prea devreme. Tocmai pentru că, pe lîngă orgolii, miza e uriaşă, gîlceava din intersezon a căpătat dimensiuni astronomice. Ca la şcoală, dacă nu ca la grădiniţă, fiecare s-a grăbit să arate cu degetul spre celălalt. Pretinzînd că el doar a răspuns, n-a şi început. Ba tu!, ba tu!, a sunat refrenul, menit să explice, nu să şi scuze, o ceartă fără sfîrşit şi fără noimă. Mai ales Steaua şi CFR Cluj s-au prins în hora atacurilor ironice sau jignitoare, iar finanţatorul din Ghencea chiar a politizat discuţia. A atras atenţia că, după ce Kosovo şi-a declarat independenţa, arbitrii din Liga I vor ţine cu Steaua, nu cu CFR, deoarece „sînt băieţi deştepţi”! Sigur că sînt, numai că una-i baba şi alta mitraliera. Patronul grupării roş-albastre ne-a obişnuit însă cu exagerări şi cu conexiuni greu de înţeles, uneori amuzante, alteori groteşti. Mai nou, prefaţînd meciul direct programat duminica viitoare, formaţiile respective au ajuns să se suspecteze pînă şi în privinţa cartonaşelor galbene, Gazeta de ieri v-a prezentat subiectul. Practic, deşi Andone a avut dreptate, n-a spus totul. Scandalul s-a declanşat prea devreme, dar a mers şi prea departe. Nepermis de departe.
Într-o atmosferă mai încinsă ca oricînd, apelul lui Lăcătuş către Andone şi către Rednic, vezi paginile 6-7, merită lăudat. E un îndemn pentru întoarcerea la normalitate, la corectitudine, la respect reciproc şi la fair-play. În ideea ca bătălia pentru titlu să se dea pe teren, nu în culise. Ca să triumfe cel care se va dovedi mai bun. Iniţiat de un fost mare jucător, demersul antrenorului Stelei n-ar trebui să surprindă. La fel, n-ar trebui să mire acordul destinatarilor, şi ei fotbalişti exponenţiali pînă nu demult. Ba şi aparţinînd aceleiaşi generaţii. Evident, ne-am bucura ca lucrurile să evolueze aşa, doar că ele nu par atît de simple. Deoarece pericolul ca tărăboiul să continue vine rareori de pe băncile tehnice. De regulă, el pleacă din tribunele oficiale, conducătorii fiind cei care ies în decor şi întărîtă spiritele. De aceea se impune ca ei să fie reduşi la tăcere. Să li se aducă aminte că, dacă nu vor renunţa la bălăcăreli şi la ameninţări, echipele pe care le păstoresc riscă depunctarea. Ar fi o soluţie extremă, ultima recomandabilă, dar prevăzută de regulament. E obligaţia Federaţiei ca, la o adică, să recurgă şi la ea.