Cine va fi campioană?
A devenit un loc comun să spui că bătălia pentru titlu va fi mai încinsă ca oricînd. E logic să fie din moment ce învingătoarea va intra direct în Champions League, urmînd să se înfrupte din glorie şi din bani. […]
A devenit un loc comun să spui că bătălia pentru titlu va fi mai încinsă ca oricînd. E logic să fie din moment ce învingătoarea va intra direct în Champions League, urmînd să se înfrupte din glorie şi din bani. Ca atare, războiul psihologic e în toi şi fiecare dintre protagoniste caută să arate cît mai sigură pe ea. Implicit, să-şi complexeze adversarele. Pe rînd, CFR Cluj, Rapid şi Steaua îşi trimit săgeţi şi se întrec în promisiuni, capitol la care se remarcă mai ales ultima. Deşi Steaua se află la 8 puncte în spatele CFR-ului, Argăseală se bate cu pumnii în piept: „Avem cea mai omogenă echipă şi consider că sîntem favoriţi la titlu”. În parte, acest optimism se poate justifica deoarece vicecampioana s-a întărit mai tare decît în alţi ani. I-au trebuit atacanţi şi i-a găsit, cei doi Moreno şi Mendoza. Întrucît n-a rezolvat problema mijlocaşului stînga, probabil că Mendoza va fi titularul postului respectiv. Cum, în plus, i-a recuperat pe Ghionea, pe Rădoi şi pe Pleşan, gruparea roş-albastră pare îndreptăţită să viseze. Se bazează şi pe faptul că n-a pierdut nici unul din cele 8 teste din pregătiri. A cîştigat 7, a luat doar 3 goluri şi a înscris 11.
Numai că, judecînd realist, n-ar exista suficiente motive ca Steaua să se recomande favorită cîtă vreme CFR va aborda returul din pole-position. Şi dacă diferenţa faţă de Rapid e mai mică, iar CFR se va deplasa curînd în Ghencea, unde nu va beneficia de serviciile brazilianului Didy, tot gruparea clujeană merită socotită prima candidată la victoria finală. Pînă una, alta, matematica e de partea ei. Martorii oculari susţin, vă vor lămuri textele de mai jos, că şi starea de spirit ar avantaja liderul, atmosfera fiind, prin comparaţie, mai relaxată la CFR. În ideea că Lăcătuş se poartă mai distant cu jucătorii, uneori de-a dreptul dur. Evident, acest element contează, dar nu e automat şi determinant. Apoi, pe fondul apariţiei în vestiar, ba şi în echipă, a atîtor nume noi, nu-i de mirare că grupul lui Lăcătuş încă nu s-a transformat, precum cel al lui Ando, într-o gaşcă. Asta cere timp.
Conştientizînd că handicapul ce-i desparte de fruntaşe va fi greu de surmontat, dinamoviştii vorbesc mai puţin. De presupus însă că n-au depus armele. Evită s-o recunoască, dar cu siguranţă o gîndesc. Iar o fiară rănită devine şi mai periculoasă. Într-o situaţie atipică, neobişnuită, se găseşte Rapidul. Stagiunea stă să înceapă, adversarele şi-au limpezit loturile, iar Giuleştiul încă mai aşteaptă răspunsuri de la portughezul Matos şi de la ghanezul Salou. Unii zic, nu fără temei, că e cam tîrziu. Că normal era ca Rednic să nu mai alerge după transferuri în ceasul al 12-lea. Tehnicianul vişiniilor, care nu-şi ascunde veleităţile de impresar, judecă însă altfel şi urmează să vedem dacă a avut sau nu dreptate. Oricum, reintrarea în formă a camerunezului Boya sporeşte încrederea lui Rednic, obligat să demonstreze că nu s-a pripit cînd a renunţat la Măldărăşanu şi la Buga. Între atîtea ipoteze, rămîne cert un lucru, returul va fi de foc, cu măcar 3 echipe angajate în bătălia pentru titlu. Una care, anunţîndu-se strînsă, ar trebui să ne ţină cu sufletul la gură.