Va lua cît Donadoni

Antrenor de succes, Piţurcă e şi un negociator de calibru. Probă că, tratînd cu Federaţia prelungirea contractului care expira după Europenele din iunie, el a obţinut o substanţială creştere a salariului. De la 250.000 de euro pe an la 600.000. […]

Antrenor de succes, Piţurcă e şi un negociator de calibru. Probă că, tratînd cu Federaţia prelungirea contractului care expira după Europenele din iunie, el a obţinut o substanţială creştere a salariului. De la 250.000 de euro pe an la 600.000. Deşi la distanţă astronomică de venitul mediu al românului simplu, salariul amintit nu constituie o excepţie în fotbalul de azi. De pildă, Mircea Lucescu încasează 3 milioane la Doneţk, Boloni 1,8 la Al Jazira, iar Olăroiu 1,3 la Al Hilal, cu observaţia că în lumea arabă, unde lucrează ultimii, anul durează rareori 12 luni. Şeicii nu prea pun preţ pe ce-au semnat şi te trimit la plimbare cînd vor. Cum i s-a întîmplat, printre alţii, şi lui Iordănescu. Dacă e să ne referim la adversarii „tricolorilor” de la apropiatul turneu final continental, să calculăm că Piţurcă va cîştiga cît italianul Donadoni, dar mai puţin decît francezul Domenech şi nici jumătate faţă de olandezul Van Basten, angajaţi cu 800.000 şi, respectiv, cu 1,5 milioane de euro. Continuînd comparaţiile, nu fără a preciza că invocăm sume neconfirmate oficial, Piţi va lua mai mult decît dublu în raport cu cel mai bine plătiţi tehnicieni din campionatul intern. Care sînt, fiecare cu 250.000 de euro anual, Andone şi Rednic. Oricum, deşi foarte mare, salariul selecţionerului trebuie socotit meritat. Piţurcă ia ce i se cuvine. A făcut mult, va primi mult.

Şi totuşi, nu-i pe deplin satisfăcut de noul acord. A dorit contract pe 4 ani şi nu şi-a atins scopul, trebuind să accepte unul mai scurt, numai pînă la sfîrşitul lui 2009. Practic, pînă la finalul preliminariilor CM 2010. Motivele neînţelegerii au fost divulgate de directorul general al FRF, Ionuţ Lupescu, care a menţionat că „Piţi voia să meargă pînă la Euro 2012, fără să aibă însă ca obiectiv calificarea la Mondialele 2010”, variantă pe care era normal ca Federaţia s-o refuze. Din păcate, unii dramatizează în mod artificial faptul că FRF şi Piţurcă au încetat la un moment dat să vorbească aceeaşi limbă. Ei exagerează. Nu e aşa, fie şi deoarece limitarea contractului l-ar putea favoriza pe Piţurcă, nu dezavantaja. Pentru că, în cazul în care el va reuşi să ducă „naţionala” şi la CM 2010, cu siguranţă că se va bucura de oferte numeroase şi tentante din străinătate. Înaintea acestora, prima va veni însă, nu vă îndoiţi, chiar din partea FRF. Ca atare, e de spus că selecţionerul a ieşit bine şi n-are de ce să fie supărat.