Refuzul lui Codrea

Indiscutabil, Codrea e un fotbalist cu calităţi. Pledează pentru asta cele 32 de selecţii în „naţională”, strînse pînă la 26 de ani, dar şi evoluţiile în tricoul Sienei. Deşi mijlocaşul român nu-i titular meci de meci în echipa de club, […]

Indiscutabil, Codrea e un fotbalist cu calităţi. Pledează pentru asta cele 32 de selecţii în „naţională”, strînse pînă la 26 de ani, dar şi evoluţiile în tricoul Sienei. Deşi mijlocaşul român nu-i titular meci de meci în echipa de club, prezenţa lui în Serie A, campionat socotit printre cele mai puternice din lume, îl recomandă cu prisosinţă. Dar Codrea mai e şi altceva, un om de caracter. Cînd scriu aşa, mă refer la modul franc, fără ascunzişuri, în care a respins recent, vezi Gazeta de ieri, ofertele primite de la Rapid şi Poli Timişoara. Cum ambele par tentante, altul nu s-ar fi grăbit să se pronunţe. Ar fi scăldat-o. S-ar fi declarat onorat şi ar fi căutat să tragă de timp. Pentru că rareori se ştie ce aduce ziua de mîine şi, ca atare, nu-i bine să zici nu. Mai degrabă aştepţi.

Spre lauda lui, Paul Codrea a recunoscut dialogurile purtate cu conducătorii cluburilor amintite, dar a refuzat ferm propunerile lor, categoric, precizînd că nici acum şi nici într-un viitor apropiat nu intenţionează să se reîntoarcă în ţară. A exclus o asemenea variantă. „Ţin să continuu în Italia”, a zis, insistînd că „prefer să evoluez tot în străinătate”. Tocmai pentru că există riscul ca unii, mai căpoşi, să-i reproşeze lui Codrea lipsa de patriotism, nu ezit să salut atitudinea lui. E normal să judece astfel, fie şi deoarece cîştigă la Siena peste ce-ar putea cîştiga acasă. În plus, şansele de a se remarca în Serie A şi, implicit, de a semna încă un contract sînt evident mai mari. În concluzie, Codrea merită înţeles, nu luat peste picior şi, cu atît mai puţin, pus la zid, condamnat. Am mai spus-o şi o repet, în cazul în care ne credem autorizaţi să-i judecăm pe cei din jur, trebuie mai întîi să ne gîndim cum am proceda noi dac-am fi în locul lor. În situaţia de faţă, ca şi Paul Codrea, nu-i aşa?