Revoluţie pe jumătate

L-am întîlnit zilele trecute, din întîmplare, pe Mircea Mihail, organizatorul de competiţii al FRF. Îl însoţeau 4 bărbaţi, pe care i-a recomandat “oficiali ai UEFA”. Am aflat de la Mihail, dar şi din alte surse, că vizita celor 4 se […]

L-am întîlnit zilele trecute, din întîmplare, pe Mircea Mihail, organizatorul de competiţii al FRF. Îl însoţeau 4 bărbaţi, pe care i-a recomandat “oficiali ai UEFA”. Am aflat de la Mihail, dar şi din alte surse, că vizita celor 4 se datorează propunerii FRF de a găzdui finala Cupei UEFA din 2011. Eveniment înaintea căruia forul continental a şi trimis emisari să evalueze şansele capitalei dîmboviţene de a i se încredinţa meciul respectiv. Drept urmare, aceştia au avut numeroase întîlniri la Bucureşti cu constructorii viitorului Stadion Naţional, ce va semăna leit cu Commerzbank Arena din Frankfurt pe Main şi va fi gata în mai 2010, cu reprezentanţi ai Primăriei, ai autorităţilor fiscale, de transporturi, de telecomunicaţii etc, etc. Fiecare detaliu a fost luat la bani mărunţi, iar concluziile demersului, pare-se favorabile, vor fi anunţate curînd. Veţi spune însă că inspecţia la care mă refer constituie o ştire şi atît. Ca atare, n-ar merita comentată. Corect, dar numai pînă la un punct. Pînă unde se cuvine să observăm, ba şi să evidenţiem, seriozitatea ce caracterizează UEFA, care s-a şi apucat de treabă, deşi pînă la data finalei de Cupa UEFA din 2011 mai rămîn vreo trei ani şi jumătate! Obişnuiţi să lase pe mîine ce era de făcut azi, pentru ca uneori să nu mai facă deloc, conducătorii fotbalului nostru ar trebui să ia exemplu. Ei şi nu doar ei, noi toţi.

Apropo de UEFA, se aşteaptă ca noul proiect al Champions League, lansat recent chiar de preşedintele Michel Platini, să fie aprobat la sfîrşitul lunii noiembrie de Comitetul Executiv. Pentru a pregăti şedinţa CEx, aşa-numitul Consiliu Strategic al Fotbalului Profesionist s-a reunit luni la Nyon şi a găsit o soluţie de compromis, apreciază presa internaţională. În sensul în care, sub presiunea Federaţiei Franceze, organismul amintit l-a convins pe francezul Platini să abandoneze varianta accesului deţinătoarelor de cupe naţionale în C1. Că se va hotărî asta peste 2-3 ani, cum speră preşedintele, sau că nu se va hotărî, cum pretind adversarii acestuia, ne vom lămuri. Cert e însă că, părăsit de conaţionalii săi, dar şi de nemţi, de englezi, de italieni şi de portughezi, şeful fotbalului european s-a văzut nevoit să bată în retragere. În consecinţă, revoluţia preconizată de el se va înfăptui doar pe jumătate. Totuşi, deoarece a obţinut o mai largă reprezentare în Liga Campionilor a ţărilor din linia a doua, recompensate astfel pentru că l-au votat în bloc, Platini poate considera mai degrabă că a cîştigat decît că a pierdut. Din 2009, 6 campioane în plus, între care şi a României, vor juca direct în grupe, iar alte 10, faţă de 3 în actuala structură, vor susţine două tururi preliminare. Fără să fie ce-a vrut Platini, tot e un pas important.