Tristeţe în alb şi roşu

Ovidiu Ioaniţoaia crede că greşeala lui Năstase a însemnat începutul sfîrşitului

Cu atît mai explicabilă e tristeţea lui Dinamo după acest dureros 1-3 cu Lazio cu cît campioana României a avut partida şi calificarea în mînă, dar le-a scăpat printre […]

Ovidiu Ioaniţoaia crede că greşeala lui Năstase a însemnat începutul sfîrşitului

Cu atît mai explicabilă e tristeţea lui Dinamo după acest dureros 1-3 cu Lazio cu cît campioana României a avut partida şi calificarea în mînă, dar le-a scăpat printre degete. O repriză, ea a jucat exact ce trebuia. Mai întîi că nu s-a temut şi, la adăpostul egalului din tur, nu s-a grăbit. Apoi că a acoperit cu inteligenţă terenul şi, minute în şir, aproape şi-a paralizat adversara.  Pînă la pauză, formaţia peninsulară a stat la cutie, a tremurat şi a suferit. Chiar mai mult, n-a reuşit nici măcar o acţiune mai acătării la poarta apărată de Lobonţ. Părea că, titularizîndu-i pe abia recuperaţii Năstase, Opriţa, Mărgăritescu şi Bratu, ultimul deschizînd scorul la capătul unui fuleu devastator, Rednic a gîndit ca un maestru. Că a riscat ca să cîştige.

Asemenea fanilor alb-roşii, care au creat aseară o atmosferă extraordinară, toţi ne-am înşelat considerînd că Dinamo şi-a suit sacii în căruţă. A fost nevoie ca Năstase să comită imediat după reluare o greşeală de diletant, fault în careu asupra lui Del Nero, pentru ca Lazio să reintre în meci. Practic, n-a reintrat ea, a băgat-o Năstase. Momentul transformării penaltyului a însemnat începutul sfîrşitului pentru “cîini”, cărora nu le-a mai ieşit nimic pe parcursul reprizei secunde. Nimic, nimic. Era aceeaşi echipă şi totuşi alta, cu plumb în picioare şi văl pe ochi. Parcă trezită din pumni, Lazio şi-a adus aminte că are, pe lîngă firmă, şi valoare, s-a instalat la cîrma întîlnirii şi a impus ritmul. Unul convenabil ei, adică lent, de aşteptare. Pe fondul prăbuşirii psihice a gazdelor, din rîndul cărora Năstase şi Blay s-au întrecut în erori, oaspeţii s-au desprins graţie plusului de experienţă şi de luciditate. Din păcate, cu asta, visul lui Dinamo de a juca în Champions League, de care s-a aflat la numai 45 de minute, s-a spulberat. Drept consolare, una însă firavă, îi mai rămîne Cupa UEFA. Fireşte, nu-i acelaşi lucru, dar tot e ceva.