Mai aproape ca oricînd

La capătul confruntării de pe “Olimpico”, un suporter lazial ar fi putut pretinde că echipa sa de suflet trebuia să cîştige. Pentru că ea a avut o posesie superioară a balonului, a pus mai des presiune şi a ratat mai […]

La capătul confruntării de pe “Olimpico”, un suporter lazial ar fi putut pretinde că echipa sa de suflet trebuia să cîştige. Pentru că ea a avut o posesie superioară a balonului, a pus mai des presiune şi a ratat mai mult. Inclusiv o lovitură de la 11 metri. Totodată, şi în ideea că partenerul, surprinzător de timid în ofensivă chiar şi în minutele în care a jucat 11 contra 10 şi chiar 11 contra 9, a înscris la singura lui acţiune cu adevărat periculoasă din prima repriză. Pe de altă parte, neîndoios că simpatizantul lui Lazio n-a priceput de ce Fiorentina i-a dat drumul lui Lobonţ, de-a dreptul imperial aseară, cînd a parat şi penaltyul tras de Rocchi. Deşi trebuie să-l fi surprins replica organizată a formaţiei române, e de presupus că italianul nu încetează să spere. El gîndeşte, logic, că băieţii lui Rossi, care încă n-au început campionatul, vor aborda returul cu alt suflu, avînd mai multe meciuri în picioare.

La rîndu-i, un suporter roş-alb ar susţine că scorul de 1-1 a fost corect, echitabil. Că Dinamo a dovedit maturitate şi sînge rece. Că nu s-a speriat în ciuda faptului că după Moţi, lăsat acasă, după Mărgăritescu şi după Bratu, accidentaţi şi trimişi în tribună, a rămas repede fără Zicu şi fără V. Năstase. Chit că n-au strălucit, înlocuitorii acestora, Opriţa, L. Goian şi, mai tîrziu, Chiacu, şi-au făcut datoria, după cum elogii i se cuvin lui Dănciulescu, pentru execuţia de la gol. Deasupra tuturor, adversari şi coechipieri, s-a ridicat însă, cu măcar o clasă, impecabilul Lobonţ. Dar fanul “cîinilor” le poate reproşa favoriţilor săi că n-au insistat suficient, că n-au încercat să rezolve problema calificării încă de la Roma. Pentru că se putea. Dacă în fotbalul actual rezultatul contează înaintea impresiei artistice, suporterul din Ştefan cel Mare trebuie să se declare satisfăcut. Egalul obţinut marţi în deplasare, unul muncit, meritat şi preţios, îi conferă lui Dinamo o şansă în plus pe drumul către grupele C1, de care e mai aproape ca oricînd. Să-l privim ca atare, nu să ne grăbim să-l transformăm, prea exigenţi, într-o înfrîngere. Ar fi o greşeală la fel de gravă ca şi aceea de a-l supralicita.

După părerea mea, fiecare dintre cei doi spectatori imaginari are dreptate. Calificarea nu s-a decis, dar avantajul campioanei noastre constă, pe lîngă scor, în faptul că s-a lămurit. A înţeles că Lazio e de bătut şi de eliminat.