Egalul victorios

Pentru a continua cursa în Cupa UEFA, Steaua avea nevoie aseară doar de un scor egal în faţa lui Dinamo Kiev. Spre satisfacţia nenumăraţilor ei suporteri, l-a obţinut graţie unei reprize secunde excelente şi, mai concret, supergolului înscris de Dică, […]

Pentru a continua cursa în Cupa UEFA, Steaua avea nevoie aseară doar de un scor egal în faţa lui Dinamo Kiev. Spre satisfacţia nenumăraţilor ei suporteri, l-a obţinut graţie unei reprize secunde excelente şi, mai concret, supergolului înscris de Dică, execuţie cu adevărat de maestru. Şi-a atins însă scopul, trebuie s-o recunoaştem, după ce a trăit mari emoţii şi a beneficiat de ajutorul arbitrului. La 1-1, cehul Jara le-a refuzat ucrainenilor un gol valabil. Evident, era de bănuit că formaţia kieveană, ajunsă în Ghencea cu cuţitul la gît, îşi va vinde pielea cît mai scump.

Nu ne aşteptam însă ca Dinamo să şi deschidă scorul, ceea ce s-a întîmplat şi pentru că Steaua a început cu o mînă moartă (Opriţa) şi cu una amorţită (Bănel), ba a şi insistat cu prima aproape un ceas. Totodată, în loc să-şi aştepte adversarul, s-a luat la trîntă cu el, deşi un meci pe contre, deschis, n-o avantaja. Din această cauză, a şi suferit 45 de minute. Ne-am temut că, obosită din pricina unei stagiuni încărcate, campioana României nu va fi capabilă să iuţească ritmul şi să simplifice acţiunile după pauză. Dar, absolut remarcabil, a reuşit.

A abordat partea a doua mai sigură pe ea, mai lucidă şi mai decisă. A luptat exemplar, pe alocuri eroic, iar rîvna i-a fost în final răsplătită. Impulsionată şi de reintrarea lui Rădoi, una care a servit mai ales moralului, Steaua a trecut la conducerea jocului şi, în mod logic, a restabilit egalitatea, magnificul gol realizat de Dică asigurîndu-i pentru a treia oară consecutiv prezenţa în primăvara europeană. Dacă totul e bine cînd se termină cu bine, se cuvine să salutăm performanţa roş-albaştrilor, unică în istoria fotbalului nostru, şi să le adresăm acestora felicitări.