Cristian Geambaşu

Jurnalist box-to-box, de 25 de ani mereu în echipa ideală a presei de sport. Respectat, temut și foarte apreciat. Întotdeauna la obiect, tăios, fără ocolișuri

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cristian Geambaşu
Apărarea, eterna supernova 

Mulțumit și fericit, imediat după meciul cu nuca tare azeră Sabail, Cornel Papură credea că echipa lui s-a calificat în turul doi al Europa League. Știa ceva antrenorul oltenilor, dar nu tot. Este vorba despre turul al doilea preliminar al […]

...

Negoițiada. Ediție de colecție 

În lumea de dincolo de fotbal, Ionuț Negoiță este cunoscut mai degrabă ca fratele lui Robert Negoiță, pesedistul primar al sectorului 3 din București. Să nu operăm totuși cu impresii. De aceea ar fi cu adevărat instructivă o recapitulare a […]

...

Drapel și portdrapel 

Întrebarea a luat și nu prea asistența prin surprindere. Fiindcă nu părea foarte spontană. „Ai accepta să fii portdrapelul României la Jocurile Olimpice de la Tokyo?” a fost întrebată Simona Halep la conferința de presă de la Aeroportul Henri Coandă. […]

...

Griezmann, o poveste de spus

Alegem greșit de multe ori. Sau procedăm ca fluturii bezmetici, ne dăm cu capul de becul aprins. Doare și frige, nimic bun. Acolo, în incandescența luminii sunt Leo Messi și Cristiano Ronaldo. Și Neymar. Și Mbappe. Nu că ar sta […]

...

Verde-laser 

Simona merită admirația și gratitudinea noastră. Și o celebrare decentă care să nu strivească bucuria ei. Camerele TV o urmăresc. Ca niciodată până acum vedem imagini din interior de la Wimbledon. Din zona rezervată aristocrației și oficialilor. Televiziunea deschide ușile […]

...

Nu suntem pregătiți. Vai, vai, dragă Edward! 

Continuă jelania contra regulii celor doi jucători sub 21 de ani. Bocitoarele adună la parastas tot felul de nume. Exclusiv oameni din fotbal, foarte important de spus

Permalink to Nu suntem pregătiți. Vai, vai, dragă Edward! 
duminică, 7 iulie 2019, 8:53

Ceilalți aplaudă, ce curios. Ceilalți suntem noi, fraierii. Publicul. Interesant, în timp ce publicul vede și simte că s-a schimbat ceva, ceva în bine, oamenii din fotbal cârâie și mârâie. Inclusiv oameni din fotbal care și-au construit un nume prin muncă și abnegație vecină cu obsesia.

Nu tu trebuia să fii acolo!

De exemplu Dan Petrescu, cel care se arată vexat că nu l-a ales pe el Chelsea în locul lui Frank Lampard. Pentru că de ce, ca să zicem așa. De-aia, Dane, că atunci când ai avut o portiță deschisă în Insulă ai ales China sau Rusia. Pentru bani mai mulți, să fie clar! Poate că dacă făceai alegerile corecte în carieră, avea rost să spui „Eu trebuia să fiu acolo”. Acum sună a frustrare. Și îl mai și sfătuiești pe Ianis să aleagă Spartak Moscova. Pușchea pe limbă! Și să sperăm că Ianis nu a citit site-urile de sport în ultimele două zile.

Surpriza neplăcută

Dar ne abatem de la subiect. Dan Petrescu și, surprinzător cumva, Edi (mai nou Edward) Iordănescu se manifestă contra dublei reglementări. Nu ne mai mirăm în cazul lui Petrescu, exponent ilustru al rezistenței la nou, la proaspăt, la schimbare, la progres și la fotbal generos. I s-au strepezit dinții că a trebuit să îl titularizeze pe Itu la Supercupă. Iar Itu, cât a jucat, nu a făcut-o rău. Mirarea (dezamăgirea?) vine citind declarațiile lui Edi-Edward Iordănescu, pe care îl știam o persoană permeabilă la noutate, antrenor pasionat de meserie, conectat la cuceririle tactice și tehnologice. Așadar, zice Edi-Edward, cluburile nu sunt pregătite pentru un asemenea șoc, nu au infrastructura necesară. Măi, măi! Și e o măsură greu de digerat pentru drăgălașele de ele.

Care ar fi prioritățile?

Pe bune? Dar cine le-a împiedicat ca de-a lungul anilor, în loc de artificii financiare și de matrapazlâcuri cu impresari dubioși, să crească și ele niște copii? Să își dezvolte sectorul juvenil, nu cel mercantil? Și care ar fi, dragă Edward, celelalte priorități? Să mai vindeți ceva ca să vă mai cârpiți? Să aduceți niște bătrânei la Mediaș, să întăriți echipa cu ei? Așa cum au făcut cam toate cluburile care țipă azi că sunt discriminate, că se încalcă drepturile fundamentale ale omului. Sunt nepregătite, săracele? O, sigur că da. Căci vorbim despre cluburile alea care au tremurat în plină vară că nu mai dau televiziunile banii.

Cine sunt „disidenții”?

Știți ce e mai rău? Că unii dintre cei care opun rezistență la regulile menite a înviora fotbalul românesc chiar cred că sunt victimele unor decizii abuzive. Au funcționat atâția ani în acest sistem infestat de necinste și incompetență încât acum boala li se pare o stare naturală. Există, desigur, și categoria domnilor care înțeleg și știu care este adevărul, dar care au un război de purtat cu federația. Pe care o înjură în speța respectivă, că impune legi, dar în același timp neagă (ignoră) efectele acestora, trimițând mereu și mereu doar către proiectul lui Gică Hagi. Minunat, exemplar, dar nu unicul furnizor de tinere talente.

Societate economică, nu agoră

Pentru cei care duc discuția în zona presupusei încălcări a libertăților fundamentale și a democrației. Fotbalul este o activitate lucrativă, nu o agoră. Mai mult sau mai puțin, fotbalul este (și) o activitate economică, nu o uzină furnizoare de democrație. În orice societate economică există reguli clare, restricții, norme. Cine își simte încălcate drepturile este liber să meargă în altă parte. Sau să acționeze în justiție firma la care lucrează.

Dați-i în judecată pe cei de la FRF, domnilor Petrescu și Iordănescu, dacă vi se pare că acționează în afara legii! Dar înainte, un exercițiu de imaginație. Gândiți-vă că aveți 17-18 ani, că sunteți talentați, ambițioși și că ardeți de nerăbdare să jucați fotbal la cel mai înalt nivel. Dar observați că la clubul vostru sunt niște flăcăi mai tomnatici ca Vinicius sau Culio care nu au de gând să se lase. Iar antrenorul le cântă în strună. Pe voi nici nu știe cum vă cheamă. Ăăă, Itu ziceai? E bine?

Exemplară poziția lui Ilie Dumitrescu în interminabila discuție despre oportunitatea legii celor doi jucători sub 21 de ani. Și asumarea acestei opinii favorabile impunerii jucătorilor tineri, deși știe că se plasează într-o minoritate confortabilă. E mare lucru să fii om liber!

Comentarii (55)Adaugă comentariu

luis (21 comentarii)  •  8 iulie 2019, 16:46

Un jucator daca este bun,va juca si la 16/17/18 etc ani.Nu datorita unei reguli tampite.Joaca pentru ca isi merita locul in echipa.Acum va juca doar pentru ca are sub21 de ani.Ca-i bun,ca-i slab,nu conteaza.intreb eu,ce motivatie mai are,daca este sigur de locul in echipa.O prostie aceasta regula.Mai bine reanfiintate echipele de tineret,cum a fost pe vremuri.

Dan (45 comentarii)  •  8 iulie 2019, 17:55

***

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

a dica (82 comentarii)  •  8 iulie 2019, 18:19

@ Andrei F Nu sunt de acord cu regula U 21! Argumentele mele sunt: Dobrin, Balaci, Hagi, toata gasca de la Corvinul si multi altii care n-au avut nevoie de nicio regula ca sa intre de tineri in lupta. Sa-i oblige sa aiba academii, da... Sa-i ajute si cu bani, cu competitii serioase, da... Cat despre Stanciu, nu trebuie plans. Cred ca la 20 de ani (nu stiu exact la ce varsta a debutat la nationala mare caci de aia mica nici nu se vorbea pe atunci) i s-a dat credit, insa el a comis-o de mai multe ori si in situatii delicate. Oricum la capitolul dorinta, abnegatie, implicare nu se apropie de I. Hagi. Aici a cam fost criticat Nicusor. Parerea mea (si o spun cu regret pentru ca este talentat) n-o sa-si mai gaseasca locul la nationala Romaniei. Totusi observatia ca Hagi nu a fost taxat pentru fazele alea nu-i tocmai exacta. La momentul acela au fost suficienti critici. Ma refer la ziaristi/comentatori/experti, nu la postaci. Si daca am lua toti jucatorii la „analizat” cred ca am gasi suficiente motive sa-i criticam pe unii care au fost supra laudati. Cred ca n-ar fi corect dupa performanta realizata. S-o faca ei acolo, cu antrenorii lor...

Marian Boeangiu (51 comentarii)  •  9 iulie 2019, 23:53

Este numai partial adevarat ca un jucator U21 joaca daca este bun. Asta pentru ca nu e deajuns sa fie bun ci trebuie sa vada si sa creada acest lucru si antrenorul sau... patronul ! Calitatea patronilor si antrenorilor de la noi e...cu totul si cu totul speciala, ca sa zic asa, asta neinsemnand nimic de bine, din pacate. Rezulta ca nu sunt capabili sa descopere sportivi cu aptitudini complete (fizic, inteligenta, caracter) si nu stiu sa le antreneze sau dezvolte ABSOLUT NICI O CALITATE . Nu viteza, forta, detenta, nu sut, centrare,pasa (sub toate formele ei ), nu inteligenta tactica. Daca cunoasteti antrenori si produsele lor finite care sa ma contrazica as fi incantat . Va rog sa nu mi-l dati exemplu pe Hagi ca pentru mine el prezinta prototipul a ce am spus mai sus. Iar masura adevarata a lucrurilor e reprezentata de intalnirile internationale. Si iarasi sa nu faceti referire la europeanul de tineret pentru ca nu este inca definitoriu. Drumul este cel bun dar sa-l vedem batatorit. Adica urmat de alte izbanzi. Sunt optimist dar si realist. Cu actualii antrenori si patroni izbanzile vor fi intamplatoare.

Marian Boeangiu (51 comentarii)  •  10 iulie 2019, 0:26

Am uitat sa spun cat de mult mi-a placut articolul dlui Geambasu. Regula U21 este geniala. Una din putinele metode de revitalizare a fotbalului romanesc. Acordarea de importanta cuvenita sectorului juvenil este singura cale de iesire din mocirla in care s-a afundat fotbalul la noi . Reprezinta " baza fundamentului" cum ar spune majoritatea celor din " fenomen".

Comentează