La un pas de dezastru
Cei care țin cu Germania la acest Mondial au toate motivele să fie mândri, deși formația lor de suflet abia a bătut sâmbătă Suedia, Kroos înscriind golul victoriei în minutul 90+5!

Veți zice că orice echipă care câștigă în finalul finalului are noroc. Măcar un dram de noroc. Numai că norocul mai e și cum și-l face omul, iar nemții chiar au demonstrat asta pe terenul din Soci.
Învinși surprinzător de mexicani în meciul de debut, campionii lumii erau obligați să câștige cu suedezii. Ca atare, Low și-a călcat pe inimă și i-a lăsat afară pe Ozil și pe Khedira, favoriții lui. Neașteptat, i-a acordat în continuare credit tânărului vârf Werner, luat în bețe de presă. Și a mai modificat ceva. Le-a cerut băieților săi să renunțe la centrări și să paseze mai des, în adâncime și pe jos. Cu Werner n-a nimerit-o nici de data asta, căci atacantul de 22 de ani al lui Leipzig a fost iarăși figurant. Titularizarea lui Reus i-a ieșit.
Și uite-așa, sub presiunea rezultatului și a timpului, Mannschaft a început să domine o Suedie strânsă asemenea unui arici în jumătatea proprie. Dar și gata să scoată țepii pe contraatac. La o asemenea zvâcnire, Toivonen a deschis scorul, moment în care nemții, rămași și fără Rudy, accidentat, păreau fiii ploii. Gata de plecare.
Simțind amenințarea, Low l-a înlocuit pe mijlocașul Draxler de 24 de ani și a introdus încă un atacant, pe rutinatul Gomez de 32. Degeaba. Muller et Comp cărau parcă apă cu ciurul, nu era ziua lor! Totuși, a izbutit să egaleze Reus (cu genunchiul!), numai că nici 1-1 nu reprezenta rezultatul dorit. În minutul 82, când Boateng a primit cartonașul roșu, decizie corectă, părea că soarta Panzerului e pecetluită și că va spune adio Mondialelor. Urma să se încheie un meci, dar și o supremație. Poate și o epocă, înțelegeți ce vreau să spun.
Apropo de Boateng, simt nevoia unei precizări. Arbitrul Marciniak era dator să acorde penalty pentru Suedia în minutul 12, când fundașul german l-a faultat pe Berg, scăpat singur. Inexplicabil, „centralul” polonez n-a găsit de cuviință să recurgă la analiza video, a ignorat-o! În opinia mea, Boateng nu trebuia și eliminat, doar galben, deoarece a urmărit să joace mingea.
Atunci s-a văzut, după trimiterea lui Boateng la cabine, de ce n-ai voie să afirmi că i-ai bătut pe nemți până nu i-ai văzut suiți în autocar! Deși în 10 și sub presiunea timpului, germanii și-au păstrat sângele rece. N-au abandonat nicio clipă, ci au sperat. Au trecut peste ghinionul de la bara lui Brandt și au obținut in extremis o izbândă cu adevărat eroică. Meritată, nemeritată, dar foarte prețioasă.
Camerele TV l-au arătat adesea pe Low, pentru cariera căruia eliminarea din grupele CM ar fi însemnat un dezastru. O catastrofă. O rușine. Ca și elevilor săi, antrenorului i se citea neliniștea pe chip, poate chiar disperarea, dar s-a stăpânit. N-a făcut niciun gest nervos, deplasat. N-a protestat, nu s-a enervat, parcă pregătit să înfrunte o eventuală înfrângere cu demnitate, bărbătește.
Vorba aia, rostită cu un respect vecin cu admirația și uneori cu invidia, nemții tot nemți! Serioși și responsabili, nu s-au dezmințit nici sâmbătă seară!