Pinocchio de la FRF

Eu n-am citit, deoarece n-am timp de prostii, dar mi s-a spus că ilustrul președinte Burleanu m-a atacat pe Facebook.

 Pasămite, aș complota împotriva lui, ba chiar aș fi, conform minții sale, capul răutăților.

Cel care-i montează pe ceilalți. Am mai aflat că acest gășcar de duzină, care are tupeul să vorbească despre găști, de parcă nu el a umplut federația cu țuțării săi, bălmăjește și niște procente, probabil scoase din burtă. Cum că nu știu cât la sută din federațiile europene n-ar avea în frunte foști fotbaliști ori foști arbitri, ar avea manageri ca el.

Posibil, n-am stat să socotesc. L-aș întreba însă pe Burleanu dacă există vreo federație pe glob, nu doar în Europa, în care primii 3 oameni din conducere, președintele, secretarul general și secretarul general adjunct, adică el, Vișan și Bodescu, să nu fi avut anterior nici cea mai mică legătură cu fenomenul?! Nicio tangență, să fie toți picați din Lună, de profesie habarniști?! Dacă nu cumva, înainte de a mărturisi că n-a văzut în viața lui un meci pe viu până să devină șef la FRF, Vișan n-a participat măcar la o miuță în curtea școlii?! Dacă da, îmi retrag cuvintele.

Apropo de organizarea federației, de organigrama acesteia, cel pe care Viorel Moțoc îl numea pe 25 ianuarie în Cațavencii „Mutant eșuat, chemat înapoi în cazarmă”, aka Răzvan Burleanu, a reclamat adesea că a moștenit o schemă încărcată, stufoasă. El i-a zis „obeză”. Cum credeți că a procedat, a micșorat-o, nu-i așa? Ei bine, vă înșelați! A mărit-o cu vreo 20-30 de persoane, angajând 10 inși numai la Comunicare, departament pus să se ocupe de imaginea acestui Alexandru Macedon al fotbalului românesc. Să-i compună imnuri, să-i dedice ode.

Simțindu-se cu musca pe căciulă, „Ciurli Burli”, cum obișnuiește să-l ia peste picior Răzvan Boanchiș în Național, n-a recunoscut că a umflat schema. Doar a precizat că salariile, care reprezentau 13% din cheltuieli pe vremea lui Mircea Sandu, mai reprezintă acum doar 11%. Ar rezulta de aici o scădere evidentă. Fals, cât timp, șmecherește, căci șmecheria e la el un modus vivendi (îi traduc cu alt prilej), Burleanu nu stipulează ce valoare au cheltuielile actuale. Dacă ele au crescut, cum se aude, atunci logic că 11 procente pot însemna mai mult decât 13!

De câte ori i-am reproșat ceva lui Burleanu, am făcut-o, colecția e martoră, cu argumente. N-am emis păreri, am produs dovezi. La întrebările mele președintele n-a răspuns însă niciodată. Fiind prea numeroase ca să le repet pe toate, am să reiau numai câteva dintre ele, pe fugă. E adevărat că a promis opt Centre de excelență, a înființat patru din 2014 încoace și a și închis două, pagubele depășind un milion de euro?

Echipele acestora au jucat sau nu fraudulos în campionat, fără CIS? E zvon sau realitate că a înlocuit recent câțiva referenți zonali salariați, dar fără drept de vot pe 18 aprilie, cu oameni care vor putea vota? Comitetul Executiv, ai cărui membri au primit zeci de mii de euro pentru calificarea la CE 2016 și sunt sfintele moaște la deplasările „naționalei”, e ori nu validat de Tribunal?

O ultimă chestiune. De ce n-a acceptat Burleanu propunerea lui Marcel Pușcaș ca pe perioada campaniei electorale să se autosuspende? Simplu. Dacă s-ar fi retras, trebuia să suporte cheltuielile din buzunarul propriu, precum contracandidații săi. Așa însă, vezi acțiunile ținute săptămânile trecut cu AJF-iști și nu numai la Cheile Grădiștei, campania deghizată e plătită de FRF!

Pentru asemenea mișmașuri, unii au ajuns la pușcărie sau riscă să ajungă. Nu și Burleanu, pe care îl somez să arate o factură care să ateste că a cheltuit din banii lui măcar un leu. O chitanță, un bon. E ușor să nu dai de la tine și să te bați cu pumnii în piept că ești generos. Iar una lume, naivă, să-și imagineze că „Ciurli Burli” e darnic pentru că oferă unui club ori altuia 3 mingi. Acele mingi i se cuvin clubului cu pricina, nu-s cadou de la președinte!

Mă opresc pentru moment, dar rămân la dispoziția lui Burleanu. Poate conta pe mine cu observația că, înaintea scrutinului din aprilie, nu-l susțin nici pe Lupescu, nici pe Pușcaș, nici pe nimeni. Pe el însă, pe Răzvan Burleanu, voi continua să-l contest, asta pentru că-l consider demagog, fanfaron, megaloman și mincinos. Nici nu pot gândi altfel despre unul care a făgăduit că va evita greșelile lui Mircea Sandu și el comite unele mai mari și mai grave!

În măsura în care „mutantul eșuat” apreciază că-l denigrez și-l jignesc, are la dispoziție calea de a mă trage la răspundere și, eventual, de a-mi închide gura, calea instanței. Nu vă lăsați însă amăgiți, nu mă va chema în judecată deoarece el și lăutarii din jurul lui, cei care-i țin isonul, știu în sinea lor că am dreptate. Vom mai vorbi despre asta.