Vizionarul Adi Mutu
Cum viitoarele alegeri pentru președinția FRF, programate pe 18 aprilie, nu lasă indiferent pe nimeni din fotbal, s-a băgat în discuție și Adrian Mutu. Evident că oricine are voie la o opinie, iar Mutu cu atât mai mult cu cât, […]
Cum viitoarele alegeri pentru președinția FRF, programate pe 18 aprilie, nu lasă indiferent pe nimeni din fotbal, s-a băgat în discuție și Adrian Mutu. Evident că oricine are voie la o opinie, iar Mutu cu atât mai mult cu cât, să-i dăm Cezarului ce i se cuvine, a fost un mare jucător. Între alte onoruri, de 4 ori desemnat fotbalistul român al anului și 77 de meciuri în echipa României.
Prezent recent la DigiSport, cel alintat cândva Briliantul a ținut să explice că a venit la federație, unde ocupă postul de „manager sportiv în zona tehnică”, astfel se numește funcția sa conform site-ului FRF, pentru selecționerul Cosmin Contra, nu pentru președintele Răzvan Burleanu. Asta pentru că, după cum el însuși a declarat, îl consideră prieten pe Contra și merge pe mâna lui.
Deși precizarea trebuia să dea de înțeles că, nefiind din sfera administrativă, Mutu e neutru în perspectiva scrutinului din aprilie, lucrurile nu stau deloc așa. Când anunța „cred și sper că Burleanu va câștiga alegerile”, Adi n-a mai exprimat o părere, ci o opțiune. Fiind clar că se situează ferm, fără rezerve, de partea actualului președinte. Totuși, poziționarea lui nu surprinde, din moment ce Burleanu i-a oferit un serviciu, o pâine. Una chiar albă, franzelă, dacă socotim că Mutu nu poartă nicio răspundere la „națională”. Contra da, el nu.
Pare logic ca, din postura de salariat, fostul golgeter să-și susțină șeful. Să-l laude că e „un bun manager” și să-l perie asemenea celorlalți safți, geolgăi și tăbârci, care se reped cu like-uri de câte ori Răzvan Burleanu postează pe Facebook din gândirea lui adâncă precum Baikalul. Altminteri, Mutu e liber să creadă sau nu în ce spune la tv, el să fie sănătos și vesel!
În direcția respectivă, grijuliu cu ziua de mâine a fotbalului românesc, Adrian a atras atenția că noul președinte, dacă va exista o schimbare, „va trebui să continue proiectele aflate în derulare”. Să-mi fie cu iertare, care proiecte?!, căci conducerea în exercițiu a FRF a vorbit mult și a realizat puțin. Mai degrabă a căutat să-și facă imagine și să inducă în eroare. Cea mai cunoscută inițiativă a sa, pasămite menită să salveze corabia de la naufragiu, a constat în înființarea a 8 centre de excelență pentru juniori. În 4 ani de trai pe vătrai, deplasări dese și diurne consistente, a inaugurat numai 4, două le-a închis și e posibil să le închidă și pe restul! Asta după ce echipele lor au participat ilegal în campionat!
Inteligent și abil, calități de necontestat, Mutu și-a propus să lase loc de întors admițând public că principalul contracandidat al lui Burleanu, Ionuț Lupescu, „are o șansă reală” la președinție. Are însă, a decis vizionarul Mutu, „și o problemă. A stat 5 ani plecat, s-a ocupat de altceva și nu știe ce se întâmplă în țară”. Ciudat raționament, ca să nu-i zic șmecheresc, în virtutea căruia avantajul lui Lupescu de a fi lucrat la UEFA, deci într-un for superior, e transformat într-un defect! Într-un handicap!
Nu dezvolt subiectul acum. Mai e vreme pentru el. Îi mai adresez însă o întrebare lui Adi Mutu: își imaginează că Lupescu, întors de la Nyon, se pricepe la fotbal mai bine ori nu decât au cunoscut fenomenul Burleanu și aghiotanții acestuia, Vișan și Bodescu, în clipa instalării lor?! Vișan fiind parașutat în fotbal, iar Bodescu promovat de la o vulcanizare din Buzău?!
În încheiere, repet că e treaba lui Mutu să fie într-o tabără ori în alta. Îl privește direct și personal. Trist e însă când pretinde, luându-ne de fraieri, că albu-i negru și invers.