Steaua buimacă
Nu-s de acord cu susținătorii ideii că Steaua a avut probleme în returul cu Trencin, mari probleme, pentru că și-a subestimat adversarul.
Pasămite, aprecia Lăcătuș, băieții lui Rădoi ar fi intrat cu nasul pe sus. Părerea mea e că Steaua s-a calificat cu emoții, ba și cu suferință, din pricină că jocul agresiv și direct al campioanei slovace a prins-o pe picior greșit. Pur și simplu, a dat-o peste cap. Cu un antrenor neexperimentat, formația roș-albastră n-a găsit răspunsuri potrivite în majoritatea timpului. Ca atare, exceptînd vreo 20-25 de minute din repriza secundă, interval în care a și izbutit să egaleze, Steaua a arătat ca o echipă buimacă. Amestecată, lipsită de inspirație, de vioiciune.
Corect e să spunem că echipei lui Rădoi nu i-a trecut glonțul pe la ureche la acest 2-3, ci chiar ghiuleaua, obuzul Dacă portarul Cojocaru nu-l bloca salvator pe Bero în minutul 89, scorul ar fi devenit 2-4 și Steaua ar fi trăit o adevărată dramă. Iată de ce, pentru intervenția respectivă, i-aș ierta lui Cojocaru toate păcatele tinereții. Nu însă și componenților liniei de fund, depășiți cu o ușurință neverosimilă. Să zicem că Varela a intrat incomplet restabilit, dovadă că Rădoi l-a și înlocuit după jumătate de ceas. Dar Papp, Toșca, Guilherme și, ulterior, Rîpă n-au scuze. Ei chiar s-au făcut de rîs .
După evoluția entuziasmantă în partida de campionat cu Pandurii, Chipciu a dispărut iar în anonimat. Contra lui Trencin a fost pretutindeni și nicăieri, noroc că, în compensație, s-a remarcat Muniru. Parcă schimbînd rolul cu colegul său, ex-clujeanul a reușit cel mai bun meci al lui în tricoul Stelei. În condițiile în care Breeveld a alergat degeaba, iar Ad. Popa și Tade l-au imitat, ultimul transformînd penalty-ul de 2-2 cu noroc și cu sprijinul goalkeeperului slovac, Steaua se poate felicita că a obținut calificarea. Cu sufletul la gură, dar și-a atins scopul, ceea ce e de reținut înaintea oricărui reproș.
Atît că, atenție!, ulciorul nu merge de multe ori la apă. În ciuda frămîntărilor de ordin financiar, Partizan Belgrad se anunță un hop infinit mai greu de trecut. Sîrbii știu să joace și, mai mult decît atît, știu să lupte.
Altfel, Steaua a transferat și transferă pe bandă rulantă: ziua și achiziția! Necazul e că nu încetează să aducă, din care motiv vestiarul ei seamănă cu o gară în care unul vine și din care altul pleacă! De aici, un talmeș-balmeș de nu se mai înțelege om cu persoană!
De lăudat pentru că investește, deși nu la nivelul înaltei performanțe, Gigi Becali trebuie ajutat să realizeze că un club cu ambiții europene, îmi cer scuze, nu îngrașă porcul în ajun. Refuzînd să procedeze pompieristic, fiecare dintre ele are o strategie fixată din timp, un proiect. Nu ia decizii peste noapte și, sub nici o formă, după cum i se năzare patronului!
Dacă nu se va opri dintr-o acțiune întîmplătoare, neprofesionistă, Steaua va continua să-și bată singură cuie în talpă. Vestiarul nu se va liniști și echipa nu se va omogeniza. În paralel, nu va sparge actualul plafon, iar Gigi Becali va pierde bani și va fi din ce în ce mai contestat .