M. Lucescu și trădarea
Aparent, la 70 de ani, pe care-i va împlini în 29 iulie, Mircea a preferat liniștea, tihna. De fapt, a ales lupta, zbuciumul, încordarea

Lumea părea convinsă că, din cauza războiului din Donbas, Mircea Lucescu se va despărți de Șahtior în această vară. Existau o sumedenie de argumente ca românul să lase Donețkul după o ședere rodnică de 11 ani, pe parcursul cărora a cucerit 20 de trofee. Inclusiv Cupa UEFA în 2009. Principalul motiv era acela că, silită să se exileze la Kiev și să joace la Lvov, echipa lui nu mai avea nici teren propriu, nici suporteri.
În consecință, n-a mirat foarte tare că Șahtior, toată ziua pe drumuri, a pierdut în 2015 campionatul Ucrainei, apoi, cu ghinion, la loviturile de departajare, și Cupa! Scriam aici pe 28 aprilie, într-un articol intitulat “Koneț filma”, că pentru Lucescu a venit timpul să-și facă bagajele. Deoarece “nimeni n-a învins vreodată luptînd singur împotriva tuturor”.
Mă impresionase neplăcut amănuntul că, deși teoretic acasă la Lvov, Șahtior fusese fluierată copios de un public care, de necrezut, o aplaudase din răsputeri tocmai pe rivala Dinamo Kiev! Simțind că s-a umplut paharul, am zis că Lucescu trebuie să plece.
În stilul ei de a confunda dorința cu realitatea, presa turcă s-a și grăbit să-l ducă pe malul Bosforului. În aproape 200.000 de exemplare, Milliyet l-a instalat la Fenerbahçe, moment în care Lucescu a anunțat, pe neașteptate, că a prelungit încă un sezon cu Șahtior! Explicînd ce l-a determinat, a precizat că într-o situație limită, crucială, n-a putut să întoarcă spatele unui președinte și unui club care l-au ajutat să strîngă glorie și avere. “M-am gîndit la onoare și n-am vrut să trădez”, a spus. Atît.
Evident că s-a discutat și despre bani. Despre foarte mulți bani. Neoficial, căci asemenea înțelegeri sînt confidențiale, tehnicianul bucureștean ar trebui să ia pînă în iunie viitor alte 4,5 milioane de euro. Salariu, nu glumă, doar că nu era nevoie să continue cu Rinat Ahmetov ca să-l obțină. Cînd ai în CV-ul de antrenor 12 titluri de campion dobîndite în 3 țări diferite, România (Dinamo, Rapid), Turcia (Galata, Beșiktaș) și Ucraina (8 cu Șahtior), firește că nu-ți lipsesc ofertele.
Aparent, la 70 de ani, pe care-i va împlini în 29 iulie, Mircea a preferat liniștea, tihna. De fapt, a ales lupta, zbuciumul, încordarea. Am auzit adesea ironia cum că oricine ar fi avut succesele lui Lucescu dacă ar fi beneficiat de sumele uriașe băgate de Șahtior în achiziții. Greșit, fals. Ahmetov chiar a cumpărat en gros, majoritar brazilieni și tineri, dar a și vîndut masiv. Exceptînd eșecurile Castillo și Lucarelli, a ieșit însă de fiecare dată pe plus.
Cu Fernandinho (adus cu 10 milioane de euro, vîndut cu 45), Timoșciuk (0,5-20), Willian (14-35), Mhitarian (6-27,5), Cigrinski (0,7-25) șamd. Calculînd că a cheltuit circa 100 de mi-lioane de euro și că a luat dublu, rezultă că Șahtior a cîștigat mereu.
Ca atare, contestatarilor lui Luce le rămîne numai să se amuze de afirmațiile acestuia, unele trase de păr, cum că l-au furat arbitrii sau că el a descoperit numeroase vedete din fotbalul actual! În rest, jos pălăria în fața unei cariere cu adevărat remarcabile! Plecăciune. Reverență.