O viață stricată

Cînd DNA Pitești a demarat dosarul ce se va numi Mită pentru arbitri, mai mulți “centrali” și asistenți au fost scoși din Lotul A ca urmare a scandalului de corupție de la FC Argeș. Patronul clubului din Trivale, Cornel Penescu, […]

Cînd DNA Pitești a demarat dosarul ce se va numi Mită pentru arbitri, mai mulți “centrali” și asistenți au fost scoși din Lotul A ca urmare a scandalului de corupție de la FC Argeș. Patronul clubului din Trivale, Cornel Penescu, a în
cercat să mituiască ori chiar a mituit cîțiva ofi
ciali din fotbal. Printre cei vizați s-a numărat 
și Marcel Savaniu, 44 de ani atunci, purtător 
al ecusonului FIFA. El mai putea arbitra un singur sezon.

Bănuit că a primit 3.000 de dolari de la Liviu Făcăleață, omul de încredere al lui Penescu, pentru ca echipa piteșteană să cîștige meciul de campionat cu Oțelul, încheiat cu 3-2 pe 22 noiembrie 2008, tușierul din Satu Mare a fost arestat preventiv din 22 aprilie în 8 mai, 17 zile. Ulterior, deși a susținut permanent și ferm că nu-i implicat, i s-a instituit sechestru asigurator pe suma amintită și i s-au limitat unele drepturi. De pildă, i s-a interzis să mai practice meseria din momentul reținerii și, mostră de exagerare, să asiste la vreo competiție sportivă! Inclusiv la întîlnirile de baschet școlar ale fiului cel mic!

A urmat pentru Savaniu, cum mărturisea în Gazeta de marți, un coșmar de aproape 6 ani. Pînă deunăzi, cînd Curtea de Apel Prahova, instanța care s-a pronunțat definitiv și irevocabil, l-a găsit nevinovat și l-a achitat. Pe el 
și pe Florin Prunea, în vreme ce pe toți ceilalți, în frunte cu tartorul Penescu, i-a condamnat. Fie cu executare, fie cu suspendare.

Procurorii n-au reușit să-i convingă pe judecători că sătmăreanul a luat bani de la Făcăleață, care afirmase înaintea partidei cu Oțelul, convorbire înregistrată de DNA, că “sînt 3.000 de motive să stăm de vorbă”. Tribunalul 
a respins acuzația că 3.000 de motive ar însemna unul și același lucru cu 3.000 de dolari!

Veți spune că totul e bine cînd se termină 
cu bine. Că Savaniu, spre deosebire de colegii lui trimiși după gratii sau încărcați cu caziere, răsuflă ușurat. A avut de tras și din pricina controlului judiciar, dar s-a terminat, așa că poate merge mai departe.  Și-a recăpătat dreptul la liniște, la zîmbet și la viitor, în ciuda faptului că asupra lui va continua să planeze suspiciunea, nor negru de furtună, că a greșit grav din postura de “central”, oare și intenționat?, la duelul FCM Bacău-Rapid din 1998. Po
vestea e veche, dar de neuitat.

Totuși, cei care, din exces de zel, i-au fracturat destinul nu pot fi ignorați. Practic, pentru că l-au ținut pe drumuri și în tensiune timp 
îndelungat, pentru că l-au silit să cheltuiască 
și să se îndatoreze, aceștia i-au stricat viața, deci trebuie trași la răspundere. Pe lîngă că Marcel a făcut pușcărie degeaba, el și soția 
lui s-au trezit dați afară din slujbe ori refuzați 
la angajare, iar mama sa a suferit, de inimă rea, un atac cerebral etc.

Normal e să plătească cineva din buzunarul propriu, nu dintr-al statului, pentru acești ani de interdicții, de privațiuni și de umilințe.

Nu pretind că sîntem o țară de procurori. O națiune care trăiește cu ochii la ușă și cu spaima în suflet. Dar e mult mai periculos, am citit undeva, ca un nevinovat să fie pedepsit pe nedrept decît ca un vinovat să scape de brațul necruțător al legii. Din păcate, cu Savaniu s-a întîmplat invers. Exact pe dos.