Suporterii și măsura
Afirmația mea că Istvan Kovacs ar trebui suspendat cîteva săptămîni, nu luni în șir, după meciul ASA-Steaua, 1-0, i-a încins pe simpatizanții campioanei. Pe mulți i-a și indignat. Acuzînd “măcelul” de la Tg. Mureș, ei au solicitat, precum internautul care […]
Afirmația mea că Istvan Kovacs ar trebui suspendat cîteva săptămîni, nu luni în șir, după meciul ASA-Steaua, 1-0, i-a încins pe simpatizanții campioanei. Pe mulți i-a și indignat. Acuzînd “măcelul” de la Tg. Mureș, ei au solicitat, precum internautul care a iscălit pe gsp.ro steaua-1986-forever, excluderea din arbitraj a vinovatului. “Intenție evidentă și furt calificat”, a postat aham, iar ccc a cerut “să se meargă pînă la eliminarea din arbitraj”. Același steaua-1986 a și explicat de ce: “Fiind recidivist, mi se pare o glumă să stea pe bară un număr de etape. E ca și cum un criminal în serie (subl.mea) e lăsat liber în loc să fie băgat în pușcărie pe viață. Kovacs se va întoarce și va continua să fure cum s-a obișnuit”.
Deși am învățat să ascult și să respect orice părere, consider deplasat un asemenea mod de a pune problema. Practic, unui abuz, dacă putem numi astfel prestația sub orice critică a “centralului” din Carei, i s-ar răspunde cu alt abuz.
Indiscutabil că Istvan Kovacs a greșit grav. Cu atît mai grav cu cît a greșit invariabil contra Stelei, pe care a dezavantajat-o flagrant în măcar două situații-cheie: cînd nu l-a eliminat pe Mureșan și cînd n-a dictat penalty la Tănase. În paranteză fie spus, nu se impunea roșu la Stăncioiu deoarece mingea plecase în lateral. Erori incontestabile însă pentru care e de așteptat ca arbitrul din Carei să plătească scump.
Dar atît, nu mai mult. E forțat, o exagerare, să propunem ca lui Kovacs să i se taie capul, să fie tras pe roată, pus la zid. Cum n-a omorît pe nimeni, să ne abținem să facem din țînțar armăsar, iar din lovirea unui adversar, cazul lui Mureșan, mai puțin al lui N’Doye, care n-a urmărit să-l calce pe Keșeru, un proces de intenție ori un capăt de țară. Să avem grijă, să păstrăm măsura și calmul, să nu sărim calul! Și nici să nu confundăm poziția unui ziarist cu cea a unui suporter. Obligatoriu, percepțiile lor diferă.
Personal, m-am străduit să promovez mereu o atitudine echilibrată, de înțelegere, chiar de toleranță. În numele căreia nu m-ar mira ca fanii Stelei să mă ia din nou la întrebări și chiar la înjurături. Îmi asum acest risc, care nu mă împiedică însă să-i întreb, fie și din cealaltă latură a baricadei, de ce ei nu s-au revoltat și atunci cînd s-a întîmplat ca arbitrii s-o favorizeze clar pe Steaua?! Că s-a tot întîmplat, nu-i așa?!
Pe parcursul sezonului anterior s-au consemnat în contul formației din Ghencea 20 de decizii de arbitraj pro și numai 6 împotrivă, bilanț grație căruia campioana a ocupat locul 1 în clasamentul echipelor avantajate. De pildă, în etapa a 10-a, la Vaslui – Steaua, 0-1, S. Colțescu i-a ajutat pe bucureșteni cu amîndouă mîinile: l-a eliminat aiurea pe Cerniauskas și ușor pe Madson, n-a dat penalty pentru gazde! În partida de la Galați, 1-1 în etapa a 17-a, I. Dima i-a refuzat Oțelului un 11 metri vizibil și de pe Marte, apoi nu l-a eliminat, cum merita, pe Pintilii.
Să mă scuze atît de nervoșii suporteri ai roș-albaștrilor, dar unde erau atunci de nu s-au scandalizat și n-au cerut excluderea arbitrilor?!