Spre o finală închisă, urîtă?

Această a 20-a ediție a Cupei Mondiale a pornit în forță, furibund, cu o ploaie de goluri. Ca atare, contorizînd 136 de goluri în 48 de partide, grupele s-au încheiat cu o medie de 2,83, surprinzător de ridicată. La un […]

Această a 20-a ediție a Cupei Mondiale a pornit în forță, furibund, cu o ploaie de goluri. Ca atare, contorizînd 136 de goluri în 48 de partide, grupele s-au încheiat cu o medie de 2,83, surprinzător de ridicată. La un moment dat, ea urcase la 3,14, de unde și porecla, datorată cunoscutei constante matematice, de “Campionatul Pi”.

Pe măsură ce competiția a avansat, au scăzut entuziasmul formațiilor și, deopotrivă, eficacitatea acestora. În 14 întîlniri din optimi, sferturi de finală și semifinale s-a mai înscris doar de 24 de ori în 90 de minute și media a coborît la 1,71. Ar fi scăzut dramatic, la 1,23, fără cele 8 goluri din întîlnirea Germania-Brazilia, terminată cu un aiuritor 7-1!

Pentru că nu era foarte dificil, am anticipat că turneul va pierde pe parcurs din înălțime și din frumusețe. Am prevăzut că, în imposibilitate de a mai repara un accident precum în grupe, combatantele vor deveni mai circumspecte. Că vor lua fotbalul ostatic. Așa s-a întîmplat: spectacolul a trecut pe plan secund și a fost sacrificat.

Premieră în istoria CM, astfel s-a ajuns ca 7 partide să se decidă la capătul a 120 de minute, iar 4 dintre ele chiar în urma penalty-urilor de departajare. Din păcate, în etapele superioare s-au consemnat și două grave accidente, al nigerianului Onazi și al brazilianului Neymar, ambele agresiuni tratate de arbitri, regretabil, cu vinovată indiferență.

Înaintea marelui rendez-vous de duminică, domină senzația că, după ce a șters podeaua cu Brazilia, Germania se va distra și cu Argentina. Dovadă că vineri la amiază, 65,4 la sută dintre cei 13.892 de respondenți din sondajul gsp mergeau pe mîna trupei lui Löw. În cel din ProSport-Gîndul, cu 954 de subiecți, procentul era asemănător, de 67 la sută.

În măsura în care se va respecta trendul, nu-i exclus să asistăm la o finală posacă. Închisă, ștearsă, tacticizată. Fără să-mi asum riscul unui pronostic, chiar m-aș bucura să mă înșel. Pînă atunci, v-aș reaminti însă clișeul că nici un meci nu seamănă cu altul, dar și vorba francezilor, moștenită de la Napoleon, conform căreia ultimul act îl face totdeauna uitat pe primul. Corect, numai că francezii au plecat demult din Brazilia!