Craiova în război

“Jucătorii de la FC Universitatea sînt niște eroi, se bat pentru Craiova și nu sînt plătiți. Îmi pare rău că sînt tîrîți prin tribunale și se antrenează în condiții improprii”, a afirmat zilele trecute Lia Olguța Vasilescu. Deși primărița conduce […]

“Jucătorii de la FC Universitatea sînt niște eroi, se bat pentru Craiova și nu sînt plătiți. Îmi pare rău că sînt tîrîți prin tribunale și se antrenează în condiții improprii”, a afirmat zilele trecute Lia Olguța Vasilescu. Deși primărița conduce gruparea rivală din oraș, CS, n-o putem contrazice. Cei de la FC merită compătimiți deoarece, o recunoaște pînă și patronul lor, n-au primit un ban în această toamnă, n-au luat un leu! Pe de altă parte însă, sînt și de lăudat întrucît ocupă locul 1 în B2 în situația în care n-au susținut nici un meci din 8 în Craiova! Nici măcar unul!

În rest, doamna primăriță să mă ierte, dar n-o cred sinceră din moment ce chiar dînsa și cei din jurul său l-au chemat și-l cheamă pe Mititelu în procese fără număr! Nu cumva însăși Lia Olguța Vasilescu a anunțat deunăzi că va înainta plîngere penală contra lui Mititelu pentru instigare și tulburare de posesie?! Răspunsul fiind da, de ce arată cu degetul spre alții cînd normal ar  fi să se uite în oglinda din sufragerie?! Un fel de tu dai și tot tu țipi, nu?

Mai nou, deși FC obținuse ordinul tribunalului de a reintra pe arena “Ion Oblemenco”, organele locale din subordinea municipalității, poliția și jandarmeria, le-au interzis jucătorilor accesul. Executorul judecătoresc a plecat cum a venit din pricină că instanța n-a diferențiat între Stadionul “Ion Oblemenco” și Complexul “Ion Oblemenco”. Cum ultimul include 3-4 terenuri, trebuia precizat pe care anume dintre ele poate evolua formația pregătită de Napoli. O scăpare ce a amînat rezolvarea. O chichiță, o formalitate.

Logic e ca problema să fie soluționată urgent și Mititelu să fie repus în drepturi, ceea ce nu va însemna însă și încheierea războiului din Bănie, unul care nu se va sfîrși decît atunci cînd, lepădîndu-se de orgolii inutile, beligeranții vor conveni asupra fuziunii unor garnituri ce se au azi  ca șoarecele cu pisica. Atît că decît două echipe modeste la Craiova, mai bine numai una, dar puternică, aceasta pare soluția de viitor.

Am spus-o și o repet, n-am fost, nu sînt și nu voi fi avocatul lui Mititelu. Dincolo de erorile și de haiduciile lui, de limitele și de amenințările lui, nu minimalizez însă lupta pe care a dus-o de unul singur, una cu atît mai dificilă cu cît nu-i purtată împotriva unui individ, ci a unei instituții de anvergura unei primării. Lui Mititelu i se pot reproșa cîte în lună și în stele, dar nu și că n-ar iubi culorile alb-albastre, că nu s-ar dedica lor. Ba chiar trăiește pentru ele. În numele acestei dăruiri, ar trebui să i se ierte multe, foarte multe. De fapt, rupîndu-și uneori de la gură, el e cel care a menținut-o în viață pe Știința pînă cînd au dezafiliat-o abuziv Mircea Sandu și ciracii lui.

În sfîrșit, o rog pe Lia Olguța Vasilescu să mă mai ierte o dată, dar nu îmbrățișez părerea că echipa pe care o păstorește, CS, e continuatoarea și moștenitoarea Craiovei Maxima. Asta ar însemna că, admirînd-o pe Universitatea lui Mititelu pe parcursul atîtor ani, am crezut într-o echipă care nu exista, că am aplaudat și am respectat o fantomă!

Personal, nu-s dintre aceia care confundă copia cu originalul.