O alarmă falsă: cine în locul lui Cornel Țălnar?!

Nici măcar Cornel Țălnar nu mai știe a cîta oară antrenează pe Dinamo! Pentru că, începînd din 1997, ar fi a șasea oară, i se spune “mantaua de vreme rea”. De fiecare dată cînd lucrurile se încurcau, “principalul” renunțînd sau […]

Nici măcar Cornel Țălnar nu mai știe a cîta oară antrenează pe Dinamo! Pentru că, începînd din 1997, ar fi a șasea oară, i se spune “mantaua de vreme rea”. De fiecare dată cînd lucrurile se încurcau, “principalul” renunțînd sau fiind demis, se apela la Țălnar, care venea cu același entuziasm și, fără să întrebe ceva, se apuca de treabă. O făcea mai bine ori nu, niciodată însă nu cerea, nu pretindea. Pentru el, “cîine roșu” pe viață, Dinamo nu era și nu e de refuzat.

În actualul sezon, celui poreclit de unii Țînțarul și de alții Papa i-a mers strună. A luat “haita” de la jumătatea clasamentului și, după victoria obținută sîmbătă în Gruia, a dus-o lîngă podium, la numai două puncte de Astra, ocupanta poziției secunde! De unde părea ieșită definitiv din cursa pentru Europa, Dinamo a revenit spectaculos, Țălnar adunînd 15 puncte din 18, echivalentul unui procentaj de reușită de 83,3  la sută, remarcabil spre excelent.

Atenție, în măsura în care formația din Ștefan cel Mare ar fi avut și pe parcursul toamnei ritmul din retur, ea ar fi acumulat 62 de puncte, un singur punct mai puțin decît Steaua, liderul detașat al campionatului  Nu s-a întîmplat însă așa din cauză că Bonetti și Dorinel, predecesorii Țînțarului, au realizat procentaje inferioare, 48,9 și, respectiv, 66,7 la sută.

Cifrele îl recomandă pe Țălnar drept unul dintre cei mai eficienți tehnicieni din Liga 1. Nu vreau să spun că a ajuns la apogeu, că a învățat tot, că e tobă de fotbal. Dar e meritul lui, incontestabil, de a fi revigorat o echipă ce risca să piardă nu doar lupta cu adversarele, ci și cu ea însăși. Țălnar a pregătit magistral returul. Atît că, urcîndu-i pe jucători la munte, trezindu-i în zori și alergîndu-i de le-au sărit capacele, unii i-au reproșat că folosește metode depășite, anacronice, comuniste   Deși discuția pe această temă nu-i încheiată, fulminanta ascensiune a “cîinilor” l-a confirmat pe Papa, nu pe criticii lui.

Vorbind pe înțelesul vestiarului, Țînțarul le-a zgîndărit jucătorilor orgoliul rănit și, prin asta, le-a redat încrederea în forțele proprii. Între altele, l-a titularizat din nou pe veteranul Dănciulescu, izgonit de Bonetti, convins că evoluția din teren primează, nu vîrsta din buletin.

O dată în plus, s-a demonstrat că n-a greșit. Într-un moment în care logic ar fi ca suporterii roș-albi să-i mulțumească lui Papa, la fel cum e valabilă și reciproca, iată că se pune din ce în ce mai des întrebarea, și mai deschis, cine-l va înlocui pe Țălnar?! Ar aștepta la cotitură Andone, ar sosi Răzvan Lucescu, care vă asigur că nu va sosi, ar sta la pîndă Ionuț Chirilă ș.a.m.d. Pasămite, Țînțarul n-ar putea continua deoarece n-are aspect comercial, de parcă echipa ar trebui încredințată lui Brad Pitt ori lui Richard Gere!, dar și din pricină că lumea, care lume?, îl percepe ca “finul lui Dinu”, ca “omul lui Borcea” ori ca ambele   Exagerări, aiureli, vorbe de clacă. Cornel Țălnar nu-i nici una, nici alta, el rămîne profesionistul onest, nu perfect, care-și iubește meseria și o respectă. Tocmai de aceea s-ar cuveni, la rîndu-i, să fie mai respectat, mai prețuit.