Nașu’ a pierdut încă o bătălie

FRF și Mircea Sandu au primit o nouă lovitură în bărbie: după ce a hotărît că dezafilierea Craiovei s-a produs în mod abuziv, Curtea de Apel București a anulat și decizia prin care clubul din Bănie fusese obligat de tribunal […]

FRF și Mircea Sandu au primit o nouă lovitură în bărbie: după ce a hotărît că dezafilierea Craiovei s-a produs în mod abuziv, Curtea de Apel București a anulat și decizia prin care clubul din Bănie fusese obligat de tribunal să-l despăgubească pe actualul selecționer cu 7 milioane de euro. Concret, s-a șters datoria lui Adrian Mititelu către Victor Pițurcă.

Printre altele, s-a precizat în motivare că “litigiile decurgînd din contractele individuale de muncă nu sînt de competența comisiilor din cadrul FRF”. În concluzie, pronunțîndu-se fără să fi avut dreptul, comisiile federale au încălcat dispozițiile Codului Muncii întrucît “conflictele de muncă în România sînt doar de competența instanțelor judecătorești ­prevăzute de lege, fiind exclusă posibilitatea soluționării lor de către alte entități, de genul comisiilor cu atribuții jurisdicționale din cadrul FRF. Acestea nu fac parte din sistemul instanțelor de judecată și… nu se pot substitui lor”. Altfel spus, Federația s-a băgat unde ­nu-i fierbea oala!

Dificil de crezut că răspunderea pentru acest eșec îi revine direct Nașului. Nu era treaba lui să studieze dosarul respectiv și să intre în amănunte. De presupus că și de data asta s-au păcălit consilierii juridici sau avocații FRF, poate și unii, și ceilalți, care au luat iar lucrurile în ușor, la preț de matineu. Dar cînd greșesc subalternii, primul chemat la ordine și pus să plătească e chiar șeful lor. Adică Mircea Sandu.

Vinovăția privind desființarea Universită­ții îi aparține însă Nașului. Cu precădere lui. În principal lui. Cu riscul de a plictisi, repet că Mircea Sandu, considerîndu-se jignit de Adrian Mititelu, reacție parțial justificată, ­s-a pornit contra acestuia. Încordîndu-și mușchii, i-a montat pe membrii Comitetului Executiv să voteze dezafilierea echipei alb-albastre. A făcut-o însă fraudulos, “prin exces de putere”, cum aprecia ­Curtea de Apel, președintele greșind cu atît mai ­tare cu cît Știința s-ar fi curățat în scurt timp, îngropată de datoriile către jucători, către terți, către stat etc.!

Numai că, dornic să se răzbune, Nașu’ ­n-a lăsat-o pe Craiova să moară singură, ci a ucis-o cu mîna lui!

Ca unul care-l cunoaște pe Mircea Sandu de 4 decenii și care, n-a uitat nici cel în cauză, l-a susținut pentru promovarea în “națio­nala” de juniori în dauna lui Viorel Năstase, regret că nu realizează ce gafă impardona­bilă a comis lovind în Craiova și în fanii ei.

După apariția ultimului articol pe tema Univer­sității, Nașu’ m-a sunat și mi-a zis cu voce stinsă, ca un ecou venit de departe, că “Dumnezeu vede și pedepsește!”. În ciuda unei vechi simpatii, pe care tinerii vor refuza s-o înțeleagă, ba o vor și reclama, mă îndoiesc că invocarea Celui de Sus îl ajută. Dimpotrivă. Dac-aș fi în locul președintelui, deși fiecare e la locul său și nimeni în locul altuia, aș accepta că am greșit și, scuturîndu-mă de orgoliu, aș încerca să repar ce-am stricat. Și m-aș grăbi spre a evita pericolul ca mîine să fie prea tîrziu.