Înger și demon
Lăcătuș a caracterizat la fix meciul de la Sttutgart cînd a spus că “Ar fi fost mai frumos un 2-1, însă e bun și acest egal, mai ales dacă admitem că Steaua a avut și multă șansă la ocaziile nemților”. […]
Lăcătuș a caracterizat la fix meciul de la Sttutgart cînd a spus că “Ar fi fost mai frumos un 2-1, însă e bun și acest egal, mai ales dacă admitem că Steaua a avut și multă șansă la ocaziile nemților”.
Trebuie să admitem că a avut, adică să recunoaștem că liderului Ligii 1 nu i-au lipsit valoarea și ambiția, dar nici norocul. Valoare pentru că a ținut în șah un adversar puternic, ba și pe terenul lui. Noroc pentru că în final, la 2-2, mingea a dat să intre de vreo 3 ori în poarta lui Tătărușanu, care a scăpat ca prin urechile acului! Plus că șvabii au expediat și două șuturi în bară.
De acord că Steaua n-a rămas datoare. Că Bourceanu, Chipciu și Ad. Popa au alergat mult și cu folos, ei ridicîndu-se peste media echipei. În general, a meciului. Dar la fel de adevărat e că Steaua n-a entuziasmat. Egalînd la 1 în cîteva zeci de secunde, a dovedit tărie de caracter, sînge rece. Pe de altă parte însă, parcă speriată de varianta victoriei, n-a știut să păstreze avantajul de pe tabelă decît 5 minute.
Înainte de orice, trebuie salutat rezultatul, asta și deoarece e de presupus că FC Copenhaga și Molde nu vor părăsi zîmbitoare stadionul lui VfB. Ajunge să privești caseta tehnică a confruntării pentru a te lămuri că Reghecampf a fost inspirat cînd i-a schimbat, la pauză, pe Prepeliță și pe L. Filip cu Pintilii și, respectiv, cu Rusescu.
Nou introdușii au primit note mai mari. Totodată, sistemul utilizat în repriza secundă, un 4-2-4 mai îndrăzneț comparativ cu inițialul 4-3-3, i s-a potrivit ca o mănu-șă formației din Ghencea, mai activă, mai insistentă, mai periculoasă. Criticat de Iordănescu că n-a avut curaj de la început, cînd titularizarea-surpriză a lui Prepeliță n-a produs înviorarea scontată, Reghe și l-a regăsit pe parcurs. Evident, e bine și mai tîrziu decît niciodată.
În măsura în care Tătărușanu s-a numărat printre cei mai în formă jucători de pe Mercedes Arena, intervenind providențial în 3-4 rînduri, Chiricheș a greșit nepermis de des și de grav. Inconstant, nesigur, ex-gorjeanul poate fi socotit vinovat la ambele goluri ale gazdelor. De regulă, lucrurile au stat exact pe dos de-a lungul sezonului, cu reproșuri pentru Tătărușanu și elogii pentru Chiricheș, însă rolurile s-au inversat joi seara!!!
Duelul de la Sttutgart ne-a lămurit că nu-i normal să punem la zid un fotbalist, indiferent de numele lui, după o eroare sau chiar după mai multe, dar nici să-l ridicăm în slăvi, să-l venerăm după numai cîteva prestații. Pentru că se întîmplă, iată, ca îngerul de azi să devină demonul de mîine și invers. Fotbaliștii sînt și ei oameni, cu calități și cu defecte, nu trebuie să-i confundăm cu mașinile, ce descoperire! Obținînd joi seara un 2-2 meritat și încurajator, Steaua a făcut un pas important către primăvara continentală. În cazul în care nu-și va rezolva problemele din apărare, viitorii pași se anunță însă mai grei. Mult mai grei.