UEFA e strînsă cu uşa, şansele Craiovei cresc!
Pe 5 octombrie, cînd Tribunalul Cantonului Vaud i-a cerut imperativ UEFA să o reînscrie pe Sion în Europa League, trebuie că șe fii de la Nyon au rîs copios. Convinși că fotbalul reprezintă un stat în stat, oficialii UEFA au […]
Pe 5 octombrie, cînd Tribunalul Cantonului Vaud i-a cerut imperativ UEFA să o reînscrie pe Sion în Europa League, trebuie că șe fii de la Nyon au rîs copios. Convinși că fotbalul reprezintă un stat în stat, oficialii UEFA au ignorat solicitarea, declarînd că pentru ei contează doar verdictele organelor sportive, ale lor și numai ale lor, nicidecum și cele ale instanțelor civile.
S-a demonstrat însă că nu-i așa, că s-au înșelat. Sîmbăta trecută, curtea amintită a somat forul continental ca în maximum 48 de ore, cel mai tîrziu pînă luni, 17 octombrie, ora 12, să pună în aplicare decizia cu pricina. Altminteri, persoanelor responsabile li s-a atras atenția că vor suporta consecințele nerespectării unei hotărîri judecătorești definitive și că riscă să ajungă la închisoare!
A fost momentul în care Platini et Comp. au realizat pericolul și, simțind că gluma se îngroașă, au bătut în retragere. De unde neglijaseră înștiințările tribunalului, dacă nu cumva le persiflaseră, și-au schimbat brusc atitudinea, ba și cu 180 de grade! Căutînd cu înfrigurare soluții pentru depăși rea impasului, au apelat la Departamentul de Competiții și au propus o alternativă. Fie anularea tuturor rezultatelor consemnate în grupa I din Europa League și, prin lărgirea grupei de la 4 formații la 5, disputarea meciurilor viitoare într-o singură manșă, fie reintegrarea lui FC Sion direct în faza “16”-imilor, prin susținerea unui play-off.
Evident că ambele variante o încurcă rău pe UEFA. Îi strică imaginea și îi știrbesc autoritatea. Strînsă cu ușa, ea se vede însă silită să aleagă, numai că, indiferent cum va alege, tot prost va ieși. Clar că a pierdut o bătălie importantă.
Comparînd situația din Elveția cu cea din România, e logic să deducem că șansele Craiovei de a fi reprimită la toamnă în Liga 2, pentru care a obținut licență, sporesc substanțial. Într-un fel, victoria Sionului e și a Universității deoarece ea probează că Știința n-a comis nici un delict cînd s-a adresat unei instanțe civile. Dacă i s-a permis lui Sion, pe care federația națională nu s-a repezit s-o sancționeze și, cu atît mai puțin, s-o excludă, de ce nu i s-ar fi permis și Universității?! Plecînd de aici, se ridică întrebarea cum explică FRF abuzul de a socoţi ilegală o acțiune pe care alții o consideră, sau sînt obligați s-o considere, perfect legală?! Am spus-o și o repet, n-are cum, e descoperită!
În contextul în care Știința a dovedit că n-a chemat în judecată Federația, deși iată că n-o împiedica nimeni și nimic s-o facă, opinia publică și-a format părerea că desființarea Craiovei nu se justifică. Ca atare, FRF trebuie să admită că a forțat nota și să-și îndrepte greșeala. Deoarece e grav să comiți un abuz, dar infinit mai grav să nu-l repari.