Mesajul lui Hagi
Unii pretind că, urmărindu-şi doar propria imagine şi propriul interes, Gică Hagi nu se implică suficient în sportul care i-a adus glorie şi avere. Cu precădere după ce a refuzat deunăzi s-o antreneze pe Steaua, reproşul s-a înteţit, a cîştigat […]
Unii pretind că, urmărindu-şi doar propria imagine şi propriul interes, Gică Hagi nu se implică suficient în sportul care i-a adus glorie şi avere. Cu precădere după ce a refuzat deunăzi s-o antreneze pe Steaua, reproşul s-a înteţit, a cîştigat teren. Cu scuzele de rigoare, cred că el aparţine celor care nu prea înţeleg ce se petrece în jur ori, şi mai grav, nici măcar nu se străduiesc să înţeleagă.
În realitate, Hagi continuă să trăiască intens în, prin şi pentru fotbal. A fost şi îi rămîne devotat, prizonierul lui. Atît că operaţiunea sa de a depista, creşte şi lansa talente e mai puţin vizibilă. Deşi roadele ei nu apar imediat, această preocupare merită laude fie şi din simplul motiv că încearcă să dezvolte, ba şi reuşeşte, un domeniu aflat la noi într-o suferinţă cronică, sectorul copiilor şi al juniorilor. Concret, Hagi a decis să lucreze momentan la bază, nu la vîrf, mai degrabă la greu, nu la uşor, iar asta îl onorează. Aşa trebuie privite lucrurile, nicidecum altfel, în dorul lelii.
Ultimul exemplu că Hagi chiar se implică îl oferă competiţia Under 17 pe care o patronează acum pe Litoral, Talent Cup 2011, la care participă Real Madrid, Inter Milano, Kashima Antlers din Japonia şi, evident, Academia ce poartă numele „Regelui”. Ajuns la a doua ediţie, turneul e unul prestigios, considerat printre cele mai importante din lume destinate tinerilor sub 17 ani. Dovadă că Eurosport preia live meciurile de la Constanţa ca să le difuzeze pe vechiul continent şi mai departe. Fără să sară în ochi, bugetul manifestării se apropie de 100.000 de euro, din care Hagi contribuie cu cazarea la Iaki şi cu alte cheltuieli. Nu-s în joc numai banii săi, dar sînt şi ai săi. Gică preferă să nu insiste asupra subiectului. „Fotbalul mi-a dat totul, însă rolurile s-au inversat şi a sosit vremea să-i restitui o parte din ce-am primit”, bănuiesc că l-aţi mai auzit rostind asemenea cuvinte.
Ieri, intenţionînd să scriu aceste rînduri, l-am sunat pe Gică pentru a-i cere detalii. „Ce să facem?, ne agităm să construim ziua de mîine, să scoatem fotbalişti! Sigur, e frumos că-i avem pe Chivu, pe Mutu şi pe ceilalţi, dar am comite o greşeală de neiertat dac-am sta numai la mîna lor! Trebuie să le găsim înlocuitori la fel de buni sau, de ce nu?, şi mai buni”, am consemnat la începutul convorbirii.
După care, luîndu-şi avînt, Gică a ţinut să transmită un mesaj: „Nu mă încîntă că am învins Interul cu 3-0, cît mă bucură faptul că în echipa Academiei au evoluat cîţiva puşti, Vînă, Babu, Boitoş şi Hodorogea, născuţi în 1995, băieţi foarte dotaţi, de reală perspectivă. Nu-s de acord cu cei care se lamentează că ducem lipsă de talente. Talente există din belşug şi nu încetează să apară, iar dacă unele se mai pierd pe drum e exclusiv din vina noastră, pentru că nu muncim destul!”.
Un mesaj, lesne de sesizat, valabil pentru prezent, dar şi pentru viitor. Mai ales pentru viitor.