Puţin de la Maradona

Cel mai mare fotbalist din toate timpurile nu convinge deloc în postura de antrenor

U rmărind Uruguay – Argentina pînă la ora 3 dimineaţa, am pierdut noaptea degeaba. Nostalgic, am ţinut însă să-l văd în trening pe Maradona, pe care […]

Cel mai mare fotbalist din toate timpurile nu convinge deloc în postura de antrenor

U rmărind Uruguay – Argentina pînă la ora 3 dimineaţa, am pierdut noaptea degeaba. Nostalgic, am ţinut însă să-l văd în trening pe Maradona, pe care continuu să-l consider cel mai mare fotbalist din istorie. N-am prea avut ce vedea, căci s-a jucat pe viaţă şi pe moarte, dar prost, cu multe greşeli de ambele părţi, unele de-a dreptul jenante. Oricît aş lua în discuţie miza şi tensiunea, nu găsesc suficiente explicaţii pentru a scuza mediocritatea partidei, din care motiv şi îndrăznesc să afirm că fotbalul din Europa, mai organizat, mai riguros, e superior celui din Sud America în momentul de faţă. Poate că Brazilia înseamnă excepţia de la regulă, însă nu m-aș grabi să bag mîna în foc. Ne vom lămuri abia la anul, în Africa de Sud.
Nici măcar Messi n-a ieşit în evidenţă. Cînd el captivează la Barcelona, dezamăgeşte cu fiecare ocazie în “naţională”, probabil că din cauza lui Maradona, care nu ştie unde să-l pună şi ce să-i ceară. Nici lui şi nici celorlalţi, echipa Argentinei aducînd cu un trup vînjos căruia îi lipseşte capul!

M-am necăjit citind în ziarele din Buenos Aires că fostul El Pibe d’Oro e praf ca antrenor. Nu-i exclus, dar pînă şi contestatarii lui ar trebui să-i recunoască superstarului de odinioară o calitate: nimereşte schimbările, le face la fix. L-a introdus pe Martin Palermo spre finalul întîlnirii cu Peru şi veteranul a reuşit golul victoriei în prelungiri, acum a recurs la Bolatti şi acesta a marcat după exact 5 minute! În ansamblu însă, nici elevii lui şi nici Maradona însuşi n-au impresionat. Aş zice chiar că n-am surprins vreo sclipire pe teren şi nici vreo idee pe banca tehnică. Într-adevăr, Veron & Comp. s-au luptat din răsputeri, conştienţi că se bat nu numai pentru onoarea şi pentru viitorul lor, ci şi pentru menţinerea lui Maradona, ameninţat cu demiterea, însă nu mai mult. Adică puţin, risipă de energie cu polonicul, dar fotbal cu linguriţa. Deşi a plăcut cîteodată, înverşunarea n-a putut salva spectacolul.

Întorcîndu-ne la oile noastre, vă veţi mira că nu comentez succesul obţinut miercuri seară de “tricolori” la Piatra-Neamţ, vai , unicul realizat în țară pe parcursul unei campanii de calificare evident ratate. Am decis să mă abţin, ca să le ofer cuvîntul blogger-ilor Popescu şi Paraipan, cu ale căror opinii, postate pe gsp.ro, mă declar de acord.

“Domnilor, băieţii ăştia, talentaţi ori nu, sînt ai noştri! E uşor să fii alături de «naţională» numai la bine. Bravo nemţenilor că au venit cu mic, cu mare să încurajeze România!”, nota primul. Reproducînd şi părerea celui de-al doilea, “Am ajuns să ne bucurăm la o victorie cu Feroe! Halal fotbal ce practică echipa României Eu speram într-un egal că poate aşa îl mişcam pe Naşu’ de pe tron!”, vă invit pe dumneavoastră să alegeţi care dintre ei are dreptate. Nu cumva au amîndoi?!