Piccola, ma non fragile

Cînd „gli azzurrii” şi „La Celesta” stau faţă în faţă, situaţia e albastră. La propriu. Va fi şi la final, dar la figurat şi doar pentru una dintre combatante. Pînă la pauză, Italia joacă fotbalul de narcoză care-i iese perfect. […]

marți, 24 iunie 2014, 8:37

Cînd „gli azzurrii” şi „La Celesta” stau faţă în faţă, situaţia e albastră. La propriu. Va fi şi la final, dar la figurat şi doar pentru una dintre combatante. Pînă la pauză, Italia joacă fotbalul de narcoză care-i iese perfect. Sigur, apar şi surprize. De pildă, Chiellini e de două ori parte vătămată. În rest, Verratti, Dermian şi ceilalţi nu-şi aleg mijloacele: faultează, fac henţuri, asfixiază formele de viaţă de pe teren. Immobile îşi merită numele: nu mişcă. Pirlo bate bine o lovitură liberă, Buffon are două parade în trei secunde, Verratti şerpuieşte de două ori, iar Balotelli confirmă că are un joc de cap mai bun decît capul. Dincolo, Uruguayul se sprijină pe Rodriguez, Godín şi Arevalo Rios. Cavani stă la cutie, iar pistolarului Suárez o mînă poznaşă îi mută ţintele chiar în clipa apăsării pe trăgaci. La pauză e clar: Italia a jucat în logica binelui imediat, pentru o calificare seacă.

Fiecare soldat are în raniţă bastonul de mareşal, ştim de la Napoleon. De la Italia şi Uruguay aflăm că fiecare fotbalist are în jambiere cuţitul de măcelărie. Se intră tare. Peste meci pluteşte amintirea unui 0-0 făcut de cele două echipe în 1970, în Mexic. Rodriguez (un-doi cu Suárez) sfîşie plasa ţesută de fundaşi, dar lasă Italia în viaţă. O scufundă în schimb Marchisio, eliminat după un fault mizerabil. Italia începe să cedeze. Buffon scoate în faţa lui Suárez şi împrospătează perfuziile Italiei. Arbitrul nu vede o dublă golănie Suárez-Chiellini, după care ultimul îşi arată lumii umărul vaccinat de uruguayan. În minutul 81, după golul lui Godín (a cîta apariţie salvatoare a fundaşului-atacant?), creierii italienilor sînt prăjiţi de o cifră care arde din calendar: tot pe 24 iunie, dar în 2010, Italia părăsea CM după o înfrîngere cu Slovacia. Ea pleacă acasă şi acum. Cu un egal, ar fi schimbat imnul în „Prandelli d’Italia”. Aşa, îi comandă lui Drupi o piesă dedicată Uruguayului. Titlul? Cel din titlu.

Comentarii (181)Adaugă comentariu

Radu Paraschivescu (2249 comentarii) • 27 iunie 2014, 22:10

@ Marcovici

Va urez insistent sa aveti dreptate. R.P.

Radu Paraschivescu (2249 comentarii) • 28 iunie 2014, 6:44

@ genu

Incepe sa mi se faca frica. Daca totusi am privit Belgia doar ca pe o fagaduiala uitata si ea e de fapt un balaur flamand de jugulare? Daca inima intunericului e de fapt intunericul inimii, cum lasati sa se inteleaga? N-am vazut nimic amenintator in privirea sau in fotbalul lui Lukaku, dar Mertens si alti pitici dau sporadic semne ca se poate mai mult. Sa vedem daca si pe americani ii trateaza tot ca pe colegii de grupa. R.P.

genu (110 comentarii) • 28 iunie 2014, 9:20

Sigur, am exagerat in randurile de mai sus. De dragul esteticului. Dar forta mentala pe care o degaja Belgia e impresionanta. Iar fizic, stau extraordinar.
Aceasta echipa poate fi un proiect national, mica tara fiind tot mai amenintata de pericolul secesiunii. Nu stiam trupa, n-am urmarit-o in preliminarii. Sunt un spectator de fotbal tot mai blazat. Si nu ma impresioneaza outsiderii. Dar vazand meciul cu Algeria, o echipa foarte agresiva si cu pregatire fizica mult peste media fotbalului arab, Belgia m-a impresionat. La conferinta de presa, Wilmots a dezvaluit ca proiectul sau tactic era macinarea adversarului, la final urmand sa dea lovitura de gratie. Ceea ce a facut in toate meciurile ce au urmat. Grupa sa a mi s-a parut cea mai grea, cea mai de uzura, toate echipele fiind bine pregatite tactic si fizic.
Cu SUA cred ca va fi cam la fel, yankeii sunt si ei adeptii jocului in forta,-ma incumet sa pronostichez ca americanii, in 20 de ani, vor putea castiga titlul mondial!-, dar lasa spatii ceva mai mari adversarului. In plus, Klinsmann nu e un antrenor defensiv precum Halihodzic ori don Fabio. Misiunea Belgiei poate fi mai mai usoara.
Pe urma, cand fotbalul va reveni in matca, la G8-ul marilor marilor sale culturi, lucrurile se vor limpezi in jocul Belgiei, vom putea vedea geometria ascunsa a acestei echipe foarte consistente. Va avea privilegiul contraatacului,-obiect de patrimoniu in Belgia -, un imens atu in fotbalul de astazi. Si tot atunci vom remarca si valoarea individuala a jucatorilor sai.
Imi place sa privesc fotbalul ca pe un joc de strategie, partidele cu goluri putine, dar de angajament, ma imbie mai mult decat cele zis spectaculoase, dar pline de greseli individuale sau tactice. Poezia esentializata a strategiei iese atunci in evidenta, precum in cazul acelor gradini japoneze din nisip si piatra, in care geometria vibreaza estetic. De asta imi place fotbalul italian, care, e drept traverseaza o criza profunda-nu mai apar jucatori de clasa. Prandelli, un antrenor interesant, altfel, a suplinit aceasta lipsa printr-un joc ofensiv-38 de suturi spre poarta in meciul cu Anglia de la trecutele „europene”! Plus bijuteria de partida cu Germania. In finala, abia, s-au vazut limitele unei echipe frumoase, dar fara consistenta unei campioane. La fel ca o doamna de patruzeci de ani, care decide sa epateze cu minijup si coafura tinereasca. A mers, dar numai cu naivii. Italia nu prea a jucat cu decar clasic, Baggio si Totti au fost multa vreme rezerve! Pentru ca au avut mijlocasi la inchidere foarte tehnici; stim cu totii ca Pirlo de acolo vine. La „europenele” din 2000 au surprins pe toata lumea in jocul din finala cu Franta-Totti a fost titular, iar cocosii au fost dominati fara drept de apel, doar prin noroc impunandu-se la final. S-a razbunat fotbalul dupa acel Termopile victorios din semifinala cu Olanda.
Un blogger foarte inspirat spunea ca Interul lui don Helenio era, de fapt, compus din jucatori cu potential ofensiv extraordinar. Si cred ca avea dreptate, de asta Italia nu poate fi confundata decat de rauvoitori cu acele echipe mici ce stau, de nevoie, numai cu fundul in poarta. Cartu nu va fi nicodata Herrera si nici Trifon Ivanov Baresi.
Cu riscul de rigoare, ma incumet sa vad Belgia printre favoritele „mondialului”. Si un posibil proiect cu bataie lunga.
Iertati-ma, nu vreau sa va sacai. Puteti sa nu raspundeti, nu m-ar supara absolut deloc. Va multumesc

Radu Paraschivescu (2249 comentarii) • 28 iunie 2014, 11:46

@ genu

Ma faceti si mai nerabdator sa vad Belgia. N-am decriptat-o in cheia dvs., asa ca astept sa va confirme in optimi si mai departe. Recunosc, ma aflu exact in punctul opus dvs. ca mod de-a privi fotbalul. Imi place avalansa, ma dau in vant dupa goluri, riscand indigestia vizuala, accept greselile fiindca asa intra mingea mai des in poarta. Prescurtand, va consider un bautor de vin rosu sec. Rasat, connaisseur et raisonneur. In ce ma priveste, am si aici handicapul profanului: imi place vinul alb si dulce de Charmilles, Montbazillac sau Sauternes. Nu si Lacrima lui Ovidiu – pana aici. R.P.

vasco (93 comentarii) • 28 iunie 2014, 16:30

S-a cam intors lume cu(…) in sus,spiritul patriotica,national(ist) care anima echipele nationale s-a cam pierdut…Italienii,obositi de un sezon profesionist agonizant de lung,ca si spaniolii si englezii ,abia asteptau vacanta,care s-a nimerit a fi si intr-o tara cu plaje faine,ca Brazilia,asa ca acum cind noi scriem toate astea ei sunt cu super gagicile lor pe vreo plaja si…se odihnesc.Mai ales ca scopul,cistigarea CM, nu prea mai e la liber de vreo citeva editii,Blatter si prietenii lui stiu de ce…

gelu (1 comentarii) • 28 iunie 2014, 21:39

Slab meciul Braziliei. E loc de mancat o paine pentru Argentina sau Germania. Clar…

corvette59 (172 comentarii) • 29 iunie 2014, 4:53

Nu stiu daca nu este prea tirziu sa mai comentez aici , dar in lipsa de alti autori de articole cit de cit decenti o voi face,totusi .
Ieri a fost Maracana . Baiatul acela ,James, a prins sutul magic ,sut anatema pt fiecare portar.A fost mai frumos decit orice gol de suteur pe care l-am vazut vreodata . Ari Hahn ,Tomy Gemmil ,Kazimirz Deyna,Boloni,Sinisa Mihailovic ,Didi ,Eric Cantona,Andreas Brehme ,Florian Albert au inscris si ei de la distanta ,dar golul lui James e practic Capodopera . Tehnicitatea baiatului a uluit intraga asistenta de aici si de aiurea .Bravo lui si Columbiei . Columbiei careia nimieni nu-i dadea nici o sansa fara Falcao .Bravo lui Peckerman ! Aici e diferenta intre Uruguay si Columbia .In timp ce Tabares nu avea plan B ( lipsa lui Suarez),Peckerman a plecat la lupta conform planului B ,stiind ca Falcao e in afara ecuatiei .Rodriguez nu e chiar un necunoscut .A plecat de la Benfica la Monaco pt ceva peste 38 milioane . Acum daca cineva se gindeste sa-l cumpere ar trebui sa aduca un car de euros ,ceva la 50 milioane .Si cind ma gindesc ca Arsenalul meu a ezitat sa plateasca 8 milioane pt el acum 4 ani ,platind in schimb 12 pt Gervinho !

Obiectiv (461 comentarii) • 29 iunie 2014, 7:58

Maestre, s-a vazut in mod clar ce pot Uruguay si Cavani (doar la Napoli era mare vedeta)! Contra Italiei, lui James Rodriguez si alor lui le-ar fi fost infinit mai greu sa se califice in „sferturi”!

Obiectiv (461 comentarii) • 29 iunie 2014, 8:05

Corvette:
Rodriguez a plecat de la Porto, nu de la Benfica! Porto si Shakhtar au facut cele mai bune afaceri in ultimii ani, desi nici Napoli n-a fost mai prejos, cu Cavani si Lavezzi, vanduti la PSG pe bani grei!
Diferenta intre cele 3 cluburi este ca Rodriguez confirma pe deplin, in timp ce brazilienii ucrainenilor si cei doi sud-americani de la PSG – nu prea!

corvette59 (172 comentarii) • 29 iunie 2014, 10:12

@ obiectiv
Ai dreptate ! Intotdeauna am facut confuzie intre aceste cluburi .Intre jucatorii lor . Acum imi amintesc ca anul trecut Monaco i-a cumparat pe James si Joao Mutinho pt 70 millioane privindui pe Chelsea si Tottenham ale caror tine erau .Nu stiu in ce masura Willian si Fernandinho nu au confirmat .Tine-l in vizor pe alt brazilian al Shakhtarului,Bernard .

Obiectiv (461 comentarii) • 29 iunie 2014, 10:27

Domnule Paraschivescu, preferinta dumneavoastra pentru vinul alb si dulce este surprinzatoare, daca nu cumva se leaga de vreun eveniment major din viata; un connaisseur bea vinul adecvat fiecarui fel de mancare, nu acelasi in toate situatiile! Un ilustru scriitor (si concitadin de-al meu), trecut, din pacate, „in lumea celor drepti”, prefera tot vinul alb, dar sec, rece si mult!

Obiectiv (461 comentarii) • 29 iunie 2014, 10:42

Corvette:
Nu confund niciodata cele doua mari cluburi lusitane, din orase pe care le-am vizitat si care mi-au placut foarte mult! In plus, am vizitat stadionul Benficai, pe care am fost si in calitate de spectator (la un meci din campionat)!
Nu-mi plac brazilienii plecati de la Shakhtar, intodeauna supraevaluati; Mourinho il vede pe Willian ca pe o „rotita” a angrenajului, cum au fost si alte cazuri, in trecut – Chivu, de pilda, la Inter!
Arsenal a pierdut multe oportunitati, care i-ar fi permis sa obtina o Liga a Campionilor si cel putin 2-3 titluri nationale in perioada de „seceta” (in planul performantelor) din ultimul deceniu! Din pacate, nu numai ca n-a transferat jucatori exceptionali, care i-ar fi permis sa aiba o mai mare rata de reusita in cazul ocaziilor create, ci a si lasat sa plece fotbalisti foarte buni, nerabdatori sa ajunga acasa (Fabregas, care n-a fost niciodata la nivelul atins in perioada londoneza) sau la cluburi mai bogate!

antimafia (7 comentarii) • 29 iunie 2014, 14:33

Ca extrasubiect, despre performanta Romaniei in ’94. Este adevarat ca nationala a fost la nivelul cel mai inalt, nu contesta nimeni, dar, luind toate tarile din sud-est, luind si Turcia, observam ca Romania este totusi cu cea mai slaba performanta dintre toate, referindu-ma la turneele finale, mondiale sau europene. Despre (fosta ) Jugoslavia nu mai incat cuvintele, dublu finalista europeana, Turcia – locul 3, Croatia – locul 3, Bulgaria – locul 4 etc., adica am fost mari dar mai mici decat altii ca noi,

Radu Paraschivescu (2249 comentarii) • 29 iunie 2014, 14:41

@ corvette59

Si mie mi-a placut mult golul lui James Rodriguez, dar nu stiu daca l-as superlativiza relativ si absolut. Aud ca Real se intereseaza la Monaco referitor la pretul columbianului. Ati aflat deja de pe forum, a fost la Porto, nu la Benfica. Da, Columbia a jucat exact ce trebuia. Totusi, nu sunt sigur ca are arme capabile sa rapuna o Brazilie fie ea si mediocra, ca ieri. R.P.

Radu Paraschivescu (2249 comentarii) • 29 iunie 2014, 14:48

@ Obiectiv

Uruguayul a dezamagit ieri, desigur. Forlan e o stafie, Cavani pare plictisit, Abel Hernandez n-ar trebui lasat sa imbrace un echipament de sport. N-a mai mers la apa nici macar urciorul Godin. Vinul alb dulce? E vorba de pasiunea mea pentru deserturi, continuata intr-o alta stare de agregare. Am gusturi de cocota ieftina, cum ar spune malitiosii. Asta e, mi le asum. Pentru intregirea imaginii scandaloase, nici vermutul nu-mi displace. In alta ordine, am stat cateva zile in Lisabona, Porto si Coimbra. Trei frumuseti – neingrijite, urduroase, pline de miasme su gunoaie, dar tot frumuseti. Am savura fiecare clipa. R.P.

Radu Paraschivescu (2249 comentarii) • 29 iunie 2014, 14:51

@ antimafia

Absolut corect. Punem un pic pieptul in fata bulgarilor prin Cupa Campionilor luata de Steaua in 1986 (da, in conditiile si cu participarea de atunci), dar asta doar daca luam in discutie si performanta la cluburi. La nationala, norocul nostru se numeste Albania. In rest, suntem sub toti, chiar daca am avut sansa unei serii bune in 1994. Pacat, mai cu seama ca nu se intrevede aparitia unei alte trupe comparabile valoric. Cu sau fara Ianis Hagi. R.P.

Radu Paraschivescu (2249 comentarii) • 29 iunie 2014, 14:53

@ obiectiv

Greseli de litera: „si” in loc de „su”, „savurat” in loc de „savura”. Scuze. R.P.

Radu Paraschivescu (2249 comentarii) • 29 iunie 2014, 14:56

@ vasco

Daca stiti deja campioana, nu ne mai fierbeti, va rog. Divulgati-o aici, sa castigam timp si sa-l tragem de ciuf pe Blatter (ma rog, asta e mai greu). M-am gandit si eu la o pana de patriotism a anumitor jucatori, la oboseala, la saturatie. Sunt argumente valabile, dar – vorba lui Cosasu din articol – vine un Robben si contrazice intreaga teorie. S-ar putea sa mai avem de lucru pana sa aflam toate motivele care guverneaza comportamentul surprinzator al anumitor echipe si jucatori. R.P.

Obiectiv (461 comentarii) • 29 iunie 2014, 16:28

Vinuri:
Da, pasiunea pentru deserturi ar fi o explicatie, dar si lipsa de apetenta pentru peste, de exemplu, care trebuie neaparat „udat”/”stins”/asortat cu vin alb si sec!
Cred ca ati identificat ilustrul scriitor la care m-am referit, cu care, in aceste vremuri austere (pentru mine, cel putin), sunt de acord si in privinta celei de-a cincea cerinte – sa fie gratis, cum a si fost paharul consumat, recent, pe terasa unui restaurant de langa Ponte Vecchio!
Portugalia mi-a ramas in suflet, chiar daca, in prima ocazie, un amic din nordul tarii m-a lasat „de izbeliste”, adica m-a cazat in afara Lisabonei (dupa sejurul in acel hotel, am gasit singur alte doua – ultimul in „buricul targului” – cu conditii si preturi mai bune) si nu mi-a oferit posibilitatea sa vizitez, pe indelete, orasul Guimares, in care am vazut primul meci de la un turneu final al CE! Am mai vizitat de doua ori aceasta tara si niciodata n-am avut vreo senzatie de disconfort (fie el si …olfactiv); alaturi de Lisabona, Porto (vinul care poarta numele acestei urbe este dulce si tare, ar trebui sa va placa) si Guimaraes, am vizitat Coimbra (Universitatea, piata, un bulevard care „uneste” gara cu centrul orasului), Aveiro, Fatima, Valenca, Moncao, Sintra, Estoril, Cascais, Paredes de Coura si Melegaco!

Radu Paraschivescu (2249 comentarii) • 29 iunie 2014, 16:48

@ Obiectiv

Oho, ati fost ocupat. Eu am vazut doar Lisabona, Sintra, Porto si Coimbra, unde tocmai urma sa se desfasoare un concert Nicolae Guta (ma rog, nu pentru asta am fost). In plus, am lenevit o saptamana in Algarve, in buza oceanului. Daca n-ati avut socuri olfactive, va felicit. Inseamna ca am fost eu ghinionist in Praca Ribeira din Porto. Apropo, ati ghicit, nu ma dau in vant dupa peste. Despre vinul de Porto pastrez amintiri duioase, leganate in corabiile de pe Douro. Dupa cum imi amintesc de o splendoare de librarie de langa Torre dos Clerigos. As vrea sa ma intorc candva in tara asta si sa vad si Guimaraes, unde Portugalia isi tine ingropat certificatul de nastere. R.P.

Obiectiv (461 comentarii) • 29 iunie 2014, 17:23

Da, am fost ocupat, insa cele 3 vizite (in 7 ani) n-au fost suficiente pentru a trandavi in Algarve (totusi, am facut baie si plaja la Estoril), pentru a vedea altceva decat stadionul, Castelul si Palatul Ducilor de Braganza (le-am mentionat in ordine cronologica, nu a preferintelor) in Guimaraes si pentru a vedea alte cateva orase – Evora, Setubal, Viana do Castelo. Nu in ultimul rand, as sta acolo cu lunile si pentru a ma bucura de deliciile gastronomiei locale, printre care, la loc de cinste figureaza pestele si fructele de mare! Apoi, Madeira si Azorele m-ar tenta in egala masura!

Radu Paraschivescu (2249 comentarii) • 29 iunie 2014, 17:45

@ Obiectiv

Rectific: am mai vazut Evora, Batalha si Obidos. E ca-n celebrul banc: „Doctore, am inceput sa uit.” „De cand?” „De cand ce?” R.P.

Obiectiv (461 comentarii) • 29 iunie 2014, 19:08

Vedeti, nu-i chiar rau, daca ati vazut si Evora! In plus, Manastirea din Batalha este foarte frumoasa, iar fortareata din Obidos – impunatoare si destul de bine prezervata!
Oricum, merita se revedeti Portugalia, eventual si in alt anotimp (am fost in 3 anotimpuri diferite acolo – vara, iarna si primavara) decat vara!

corvette59 (172 comentarii) • 29 iunie 2014, 20:18

Injusta decizia arbitrului la mizerabila simulare a lui Robben ! Le-as dori tuturor „diverilor” sa gaseasca pe cineva care intr-adevar sa-i scoata din circuit definitiv, sau in simularea lor sa se autoaccidenteze grav .Satul de meciurui cistigate aiurea ! Exista si un fenomen numit Karma !

genu (110 comentarii) • 29 iunie 2014, 22:38

Diligenta merge mai departe-Mr „David Linch” s-a intors ,cavalereste, sa salute doamnele acelea cu peruci portocalii, care o pusesera de un tabinet, jubiland la fiecare mana castigatoare. Indiferente la canonada din desertul fotbalistic, unde o mana de barbati aspri tocmai le salvasera onoarea, dejucand ambuscada „barbarilor” mexicani.
De zeci de ani, Mexicul, abonat din oficiu al turneelor finale, asteapta la cotitura marea oportunitate. Cu un campionat subtire, dar cu mult consum de adrenalina, la fel ca meciurile de box de la pana sau cocos, vrea sa obtina biletele de favoare la masa principala. Dar uita ca domnii nu poarta papionul negru la camasa alba. Asa ca sunt trimisi mereu dupa gheata si bauturi.
Serios vorbind, Olanda n-a mai avut sansa contraatacului, iar meciul n-a mai fost un galop de sanatate. Lupta de gherila n-are reguli standard, iar cavalerii pot fi mutilati. Noroc ca Roben s-a adaptat situatiei si-a inventat un penalty. Un meci anost, de desert fotbalistic: torpoare si fatalitate.
***
…si ginul tonic! Vorba rabinului.

genu (110 comentarii) • 30 iunie 2014, 1:47

Yeltsin Tejeda si Socratis Papasthatopoulos. Mi se pare mai atragator acest duel onomastic decat meciul in sine. Unul de nivel Europa League. Tur inferior.
Doamna Tejeda, o marxista de la tropice, n-a aflat ca gospodin Boris a tras cu tunul in parlamentul ocupat de comunisti, iar daca mai sacrifica o sticla de vodca, probabil ca prezidentul ar mai fi comandat o salva si in directia mausoleul lui Vladimir Ilici.
Interesante preluarile acestea exotice. Am vazut la tv ca pe o insula minuscula din Caraibe evolueaza un fel de calusari indigeni. Traditia e fondata de un proprietar britanic acum vreo 150 de ani, o sosie a lui di Caprio din „Django unchained”. Plictisit, el si-a pus sclavii sa joace Shakespeare. „Coriolan”. In timp, piesa marelui Will a devenit ceva ce seamana a ceremonie vodoo, iar limba, o bolboroseala frenetica.
Pana una alta, dl Tejeda va evolua in sferturi, desi Sokratis Papastathopoulos, perfid, a incercat sa le paseze costaricanilor cupa de cucuta. Domnul Piturca trebuie ca rade cu un ochi, iar cu altul plange-e campionatul mondial de babaroase!

Radu Paraschivescu (2249 comentarii) • 30 iunie 2014, 12:28

@ Obiectiv

Hm, mai primiti confesiuni? Am vazut si Alcobaca (manastirea, in primul rand). Treptat, o sa ajung la concluzia ca am vazut toata Portugalia. M-ar tenta o toamna tarzie acolo. R.P.

Radu Paraschivescu (2249 comentarii) • 30 iunie 2014, 12:30

@corvette59

As fi preferat, suporter al Olandei fiind, ca Proenca sa fi dat penaltiul de dinaintea pauzei, in locul celui de la final. Robben se expune uneori riscului caruia englezii ii spun „cry wolf” – cand e faultat de-adevaratelea, arbitrul nu-l mai crede. Dar, cu toata franchetea, pe langa Inzaghi, Klinsmann, Zoli Crisan si Lacatus, e un nepriceput in ale simularii. R.P.

Radu Paraschivescu (2249 comentarii) • 30 iunie 2014, 12:37

@ genu

David van Lynch si-a mai aratat o data zestrea de gambler. Da, are o trufie care s-ar putea sa-l piarda, insa acordati-i premiul pentru fler in ale schimbarilor. Depay marcheaza de doua ori dupa ce e aruncat pe teren, Fer marcheaza, Huntelaar da pasa de gol si marcheaza. Olanda a jucat cenusiu si lent. N-o scuz, dar o explic: temperatura si umiditate in avantajul mexicanilor, un mijlocas pierdut in minutul 9, schimbarea schimbarii schimbarii modulului de joc, varsta ridicata a unora dintre jucatori. In rest, da, politica si literatura – pana la urma fotbalul se hraneste din ele si le hraneste la randu-i. L-am avut pe teren pe Borges, a fost si Marquez, ba a aparut si Bolanos, caruia trebuia doar sa-i cada ultima litera ca sa luam urma detectivilor salbatici care efectueaza convorbiri telefonice in/din Anvers. R.P.

Obiectiv (461 comentarii) • 30 iunie 2014, 12:41

Inseamna ca ati avut un program bogat, cu repere/puncte atent alese, felicitari!
Marturisesc ca nu stiam mare lucru despre Alcobaca, Obidos si chiar Batalha, mi-ati deschis ochii, multumesc! Totusi, in materie de fortarete portugheze, Valenca nu cred sa aiba…rivali pe masura! In afara Portugaliei, primul obiectiv de acest gen ar fi Carcassonne, pe langa care am trecut in aceasta primavara, fara insa sa-i conving pe compagnoni sa ne oprim!
Revenind la Portugalia, va invidiez pentru libertatea pe care o aveti in alegerea momentului unei noi vizite!
In fine, m-a impresionat si calitatea oamenilor, scoasa in evidenta si de patania pe care am avut-o la prima descindere in Lisabona!

Obiectiv (461 comentarii) • 30 iunie 2014, 12:47

Genu:
Fotbalistic vorbind, descendentii aztecilor merita tot respectul; nici chiar cele doua forte ale sudului Americii n-au demonstrat ceva in plus! Doar columbienii ar fi deasupra lor, in conditiile in care, totusi, chilienii (pe care nu i-am omis) au pierdut destul de clar ultimul meci din grupa!