Cătălin Oprişan

Reînvie personaje de legendă ale sportului. Este un fel de arheolog care dezgroapă poveștile uitate ale arenelor

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cătălin Oprişan
Un an pe gazonul cu smoală

Final de noiembrie, 1993. „El Molinon” fierbe. „Piticul Atomic” îi pune pe croşetă pe jucătorii de la Real Madrid şi îi înşiră, doi pe faţă, doi pe dos. ÎI persiflează pe „Rafa” Alkorta, apoi pe Manolo Sanchis ori Luis Enrique […]

...

De 22 de ori sus. Pe Acoperiş

De pe Calea Lactee se vede că istă treabă nu-i convine. Şade pe un scaun ce-l frige, cravata îi apasă omuşorul, zeci de becuri îl orbesc mai ceva ca zăpada, două tinerele se chinuie, din cinci în cinci minute, cu […]

...

655 de tururi de pistă cu tacos şi bere

S-a apucat de treabă de mică. La trei ani, stătea sub apă până a ei mamă o trăgea de păr, afară din bazin. De la tata a auzit poveşti cu oameni făcând sport şase ore, fără apă ori mâncare, aşa […]

...

Cei trei care-au salvat Crăciunul

În încăpere intraseră o mână de oameni: ei, cei trei astronauţi, comandatul şi vreo doi scribi. Nu stătuseră mult, treaba era clară: modulul lunar, precum şi cel de comandă şi serviciu, nu aveau să fie gata până în primăvara lui […]

...

Pantera din „Pantera Roz”

1988. „Click”! şi poza „bronzului” de la Europenele de baschet feminin din Bulgaria e trasă. Trupă frumoasă. Olivera Cirkovici, fata de 19 ani şi 1,93 m. Nina Bjedov, viitorul „argint” de la Mondialele de peste doi ani. Danira Nakici, locul […]

...

De 22 de ori sus. Pe Acoperiş

Şerpaşul Kami Rita este omul care a atins, de cele mai multe ori, Everestul. Un nepalez de 48 de ani, modest, cu un suflet imens, demn urmaş al lui Tenzing Norgay

Permalink to De 22 de ori sus. Pe Acoperiş
sâmbătă, 5 ianuarie 2019, 10:59

De pe Calea Lactee se vede că istă treabă nu-i convine. Şade pe un scaun ce-l frige, cravata îi apasă omuşorul, zeci de becuri îl orbesc mai ceva ca zăpada, două tinerele se chinuie, din cinci în cinci minute, cu un penel pe faţa sa. I-au spus că o cameră îi va sta pe mâini, alta pe ochi, cealaltă pe tot felul de detalii. Celui mai tare om din Univers i se ia un interviu. „Şi cum vă simiţiţi acum, după stabilirea acestui nou record mondial?”, vine întrebarea. „N-am vrut asta. Doar mă duc la muncă, e meseria mea. Am noroc că sunt în viaţă”, spune, timid. Intră burtiera. Pe ecran, în partea de jos, scrie cu alb, pe o bandă albastră: Kami Rita Sherpa, de 22 de ori pe Everest!

S-a născut în 1970, într-o familie de nepalezi. Tatăl era unul dintre primii ghizi „proffesional Sherpa”, cum îi spuneau americanii. La 20 de ani se duela cu „optmiarii”, cu unii dintre ei fără oxigen suplimentar. În 1994 a făcut marele pas, Everestul. Ţinea minte perfect data: 13 mai. Apoi, aproape în fiecare an, a început să-i conducă pe alpinişti până sus. În 2009, 2010 şi 2013, s-a „supărat” chiar de două ori pe sezon. A ajuns la 10, apoi la 15 ascensiuni. Fratele urcase de 17. „N-am fost în competiţie cu nimeni. Nu există aşa ceva la noi. Te întreci, dacă vrei, jos. Sus, la peste 8.000 de metri, e altceva”, adaugă.

Întâlnirea cu Dave Hahn
La a 20-a bucată, l-au dat prin ziare, cu poze, cu tot dichisul. „Cea mai neagră zi?”. „2014, o avalanşă a ucis 16 şerpaşi. Cinci dintre ei erau din echipa mea, chiar când coboram. Anul următor, un cutremur a mişcat munţii, zăpada a acoperit 19 suflete într-o tabără de bază. Am scăpat doar pentru că am montat corturile în afara zonei centrale”. „Cea mai frumosă?”. „Într-o zi, în Kathmandu, cineva mi-a prezentat un american, un tip înalt, legat. Am stat la taclale cam o oră. Nu l-am recunoscut. Puţin ars, şapcă pe cap. În afara nostră, a şerpaşilor, era omul cu cele mai multe ascensiuni, 15, pe Chomolungma. Numai în Antarctica suise pe Vinson de 35 de ori, iar în Alaska de 21. Un adevărat monument. Dave Hahn”.

22…25… Poate 30?
Pe 16 mai 2018, Kami Rita a devenit omul cu cele mai multe Everesturi, 22 la număr. 22×8. 848m. S-a rugat, ca de fiecare dată, a luat cu el fotografia lui Tenzing Norgay şi a purces la drum. „Am 48 de ani, nu vreau să mă pensionez până la 55, pentru că simt că mai pot”. „Atingeţi 25 de cuceriri?”, l-au întrebat microfoanele. „Dumneavoastră le număraţi, eu, nu! Sper să ne auzim la 30”, a glumit el.

Kami Rita este, şi el, un monument. În primul rând, de modestie. „La fiecare ascensiune, primesc bani. Mulţi pentru un nepalez. Nu păstrez nimic, duc acasă, la familie. În 1994, la prima căţărare pe Acoperiş, am fost, tot anul, 49 de oameni care am reuşit să urcăm şi să coborâm cu bine. În 2017, erau 634. Toţi acuză ascensiunile acestea, am auzit că se vorbeşte despre o adevărată industrie. Poate aşa e, dar suntem o ţară săracă şi dacă numai din permisele de trecere spre vârf adunăm, anual, patru milioane de dolari americani”.

Interviul se apropie de final. „Cu ani în urmă, nu ne dădea nimeni de muncă. Băteam, în van, la uşi ce nu se deschideau. Acum, chiar şi cei mai experimentaţi alpinişti apelează la noi. Ştim unde sunt crevasele, montăm scări, cărăm buteliile cu oxigen suplimentar, ne dăm, imediat, seama, dacă vremea se schimbă”. „Eşti mândru?” e ultimul atac. Kami Rita, localnicul cu 22 de ascensiuni pe Everest, se gândeşte niţel. „În 1953, la prima urcare, Tenzing n-a ştiut să facă poze, aşa că Sir Edmund Hillary l-a tras pe el în cadru, acolo sus. Aşa că prima imagine cu Acoperişul cucerit e a unui şerpaş”.

* Sursa: The Himalayan Times

Comentarii (12)Adaugă comentariu

Mircea (14 comentarii)  •  5 ianuarie 2019, 11:46

E o placere sa citesc astfel de articole ! Nepal este o tara superba si totodata foarte bogata; nu bogatia materiala indusa de civilizatia vestica ci cea spirituala. Influenta vestica asupra tarii are doua taisuri: pe de o parte accesul ( de exemplu ) la invatamant dar pe de cealalta parte materialismul care de-a lungul timpului influenteaza negativ cultura nepaleza. Nu degeaba, o tara vecina - Bhutan - este extrem de sceptica in contactul cu civilizatia noastra. Este super sa vezi ca nepalezii nu au ambitiile vesticilor de a urca pe Everest pt orgoliul si performanta proprie ( nu vad alt motiv de ce cineva ar urca la 8848 m), este super sa vezi cum nepalezii trateaza muntii: cu respect si recunostiinta. Este trist sa vezi ca influenta banilor vestici strica o societate care de sute de ani a trait in balans cu natura... In fine, un moment de varf in relatia sherpa - alpinistul vestic a avut loc acum cativa ani cand doi alpinisti experimentati ( Ueli Steck & Simone Moro ) aproape au fost linsati de un grup de sherpa's pe Lhotse.... Everest este un big business...nu stiu daca tb sa ne bucuram de chestia asta..

Calin (2 comentarii)  •  5 ianuarie 2019, 12:30

Un adevarat model. Din ce in ce mai rari oamenii de felul asta. Subiectul este unul bine ales.

Cris (1 comentarii)  •  5 ianuarie 2019, 14:02

unul dintre putinele articole demne de cititi pe acest site. Nu inteleg de ce unii jurnalisti de valoare ( si nu vorbesc de un Ioanitoaia care in viata lui nu a scris despre altceva decat fotbal ) se plafoneaza pe aici....

Bibi (202 comentarii)  •  5 ianuarie 2019, 18:19

Catalin, multumesc !

Valeriu (22 comentarii)  •  5 ianuarie 2019, 19:17

Frumos, Catalin!

Daniel G. (1 comentarii)  •  5 ianuarie 2019, 21:50

De fiecare data articolele dumneavostra mangaie usor, usor sufletul si lasa in urma o lacrima in coltul ochiului ,pentru ca vorbiti despre altfel de oameni ! Multumesc !

gebrail (1 comentarii)  •  6 ianuarie 2019, 10:25

mircea, sunt mai multe de scris despre conflictul din aprilie 2013, intre trei alpinisti (mai era unul Griffith Jonathan) si un grup de serpasi, care lucrau pentru ceva ascensiuni comerciale, si-i incurcau pe cei trei.....de fapt, n-am inteles de ce ai introdus asta in comentariul tau, foarte comunist! sa demonstrezi, ce? nu inteleg ce cautati personaje din astea, cum sa ma exprim, de tip antena 3 si trv, in chestii serioase, unde se discuta despre mari alpinisti, adica oameni care pot fi modele oricui, chiar si unui comunist!!!!!

Mircea (14 comentarii)  •  6 ianuarie 2019, 13:59

@gebrail: comentar comunist pt ca pun semne de intrebare asupra partilor negative ale comercializarii alpinismului ?? Pai...nu era tocmai comunismul unde nu era loc de critica sau intrebari neconfortabile sau unde nu erau acceptate alte perceptii ?? Hmmm ;) Eu nu pun in discutie meritele serpasului Kami Rita si nici ale lui Ueli Steck sau Simone More ci incerc sa arat ca exista si o alta fata a alpinismului. Pai hai sa-ti mai spun o chestie: discutia asta cu comercializarea expeditiilor, partile negative ale influentei vestice asupra regiunilor din Himalaya si Tibet este in foarte vie si este foarte bine ca este asa.

biancorossi (4 comentarii)  •  6 ianuarie 2019, 14:16

Asta nu mai iese de pe wikipedia si google translate. Ma amuza ca putini au inteles sursele astuia. Copypaste si compuneri scolaresti, prieteni. Si eu sunt fan wiki, dar nu semnalizez.)

Crst (1 comentarii)  •  6 ianuarie 2019, 14:24

Felicitari! Superb articol

seba (98 comentarii)  •  6 ianuarie 2019, 23:02

multumim, Catalin :)

Radu (1 comentarii)  •  8 ianuarie 2019, 11:46

Bun material, ca de obicei ! Toate cele bune domnule Oprisan

Comentează