Pep, geniul sinucigaș

Schimbând sistemul, Guardiola i-a luat echipei sale libertatea, creativitatea, doza de imprevizibil. A transformat-o într-o Barcelona în zi neinspirată, care pasează în lateral. El e vinovat pentru înfrângerea lui Man. City. Încă una. Fiasco

Acesta este Pep Guardiola. Geniul care a revoluționat fotbalul e uneori nebunul neînțeles nici de propriii săi jucători. El e marele vinovat al unui alt an ratat de Man. City în Champions League. Nu Sterling, nu Gabriel Jesus, cu toate greșelile lor la finalizare, nu Ederson, nesigur în poartă. El. Din cauza lui erau prăbușiți în iarbă și plângeau insularii, la sfârșit.

Când gândește jocul prea mult, Pep îl arde, pur și simplu. Nu mai rămâne nimic din el. În acea clipă, devine o primejdie pentru echipă. Sinucigaș!

În loc să-i lase libertatea acelui 4-3-3 în care se simțea atât de bine, sistem ce genera viteza, creativitatea, doza de imprevizibil a acțiunilor, catalanul a vrut să inoveze o dată în plus și a schimbat în 3-1-4-2 din start.

I-a tăiat aripile, fără Mahrez și cu Sterling prea central, i-a luat esența. Walker și Joao Cancelo nu pot fi aripi niciodată, ei sunt doar niște fundași laterali. Cu ei, nu ai nicio șansă. Avansându-i prea mult, lași și un gol în apărare, și nici nu ajuți atacul.

Timp de 55 de minute, City s-a transformat într-o o formație banală, cu posesie lentă, ce pasează lateral, căreia îi este imposibil să surprindă și să aibă ocazii. Un fel de Barcelona într-unul dintre momentele neinspirate. Fotbal de-a latul.

Jucând astfel, De Bruyne își pierde toate calitățile, aparițiile între linii, sprintul, verticalizările, accelerările cu mingea la picior. Într-un joc static, el dispare. Cel mai important atu al tău iese din joc.

Degeaba încerca să le explice pe teren jucătorilor ce vrea de la ei, vorbind prea mult și gesticulând la fel de mult. Îi obosea cu atâtea explicații. Nu pricepeau, păreau niște „cetățeni” turmentați.
Guardiola s-a trezit în repriza a doua, când și-a dat seama că e nevoie de Mahrez. L-a scos pe Fernandinho și a revenit la 4-3-3. City a început să semene cu echipa pe care o știam. Rapidă în combinații, percutantă, periculoasă.

Mai avea nevoie și de o minte limpede în linia mediană. Un David Silva, în loc de Rodri, dar mult mai devreme, nu pe ultimii metri ai meciului. A făcut-o prea târziu.

Pentru tot, Lyon a zis merci. Era perfect pentru ceea ce pregătise Rudi Garcia. A profitat și a câștigat. Iar Pep poate protesta acum cât dorește, poate spune orice. E vina lui pentru acest eșec. Nu un simplu eșec. Un fiasco.