Rayo Vallecano sau detaliile mici, care pot face cluburile mari!
E 10:53, mijlocul lui septembrie, si soarele parca nici nu vrea sa auda de venirea toamnei. In fata bazei pe care scrie cu litere mari si gri „Ciudad Deportiva Fundation Rayo Vallecano” opreste o masina cu produse bio. Soferul deschide […]
E 10:53, mijlocul lui septembrie, si soarele parca nici nu vrea sa auda de venirea toamnei. In fata bazei pe care scrie cu litere mari si gri „Ciudad Deportiva Fundation Rayo Vallecano” opreste o masina cu produse bio. Soferul deschide usa dubitei si scoate o cutie transparenta in care se vad fructele proaspat taiate. Intra in baza sportiva a lui Rayo privind putin nedumerit spre barbatul imbracat in tricou si sort Errea de culoare inchisa.
Sintem in cartierul Vallecas al Madridului, o zona multiculturala cum o numeste zimbind prietenul nostru Antonio. Pina in 1950, Vallecas a fost un sat independent, apoi fiind inglobat in capitala Spaniei. Acum, are aproape 300.000 de locuitori, un cartier muncitoresc a carei mindrie se regaseste in echipa de fotbal Rayo Vallecano.
Barbatul in Errea isi vede de treaba. In apropierea sa, un panou de un rosu aprins prezinta structura bazei. 4 terenuri sintetice de antrenament, unul de iarba, un loc special pentru portari si cladirea clubului. Nici nu zici ca totul se intinde pe 50 de hectare! Primaria a oferit spatiul, il evalueaza anual, iar clubul a construit baza si plateste in servicii contravaloarea suprafetei. Ce chestie, nu? O solutie simpla si civilizata in beneficiul sportului! Astfel, cei 1.200 de copii din Vallecas care vor sa faca fotbal au o baza moderna la dispozitie, iar cash-flow-ul clubului nu este impovarat aiurea!
foto: cele 4 terenuri sint construite in treapte. Pe cel din stinga se antreneaza copiii, pe cel din dreapta echipa mare si echipa B
Jose Luis Martin Martin are 48 de ani si este seful centrului. Un tip jovial, care avea sa ne fie ghid pentru citeva ore. Nu e de ieri de azi in fotbal, spune ca se stie cu del Bosque de pe vremea cind bateau mingea pe strazi si mergeau cu autobuzul la antrenamente. Din biroul sau iesim intr-o incapere plina de cupe. „Reorganizam sala trofeelor si momentan le-am grupat aici”, explica zimbind. Trecem prin cafenea si ajungem pe o pasarela dintre un teren sintetic, pe care deja echipa a doua este la antrenament, si unul de iarba, pregatit pentru sedinta „seniorilor”.
„Aici, intre terenuri, vin tineri tehnicieni, urmaresc antrenamentele noastre si-si iau notite”. Wow, ce fraza simpla si frumoasa, unde in Romania se intimpla asa ceva? In fine … Trecem in revista cladirea: vestiarele (aici poposisera fructele proaspete), cu metode moderne de refacere, sala de forta, cabinele arbitrilor, cabinet medical cu zona de testare antidoping. Fiecare coltisor este folosit cu cap! Iesim prin cafenea si ne indreptam spre celelalte 3 terenuri sintetice si incepem sa vorbim despre copii si juniori.
foto: pasarela de deasupra terenului de iarba, locul de unde tinerii antrenori urmaresc sedintele deschise de pregatire ale echipei mari si-si iau notite
Terenurile sint asezate in trepte, iar cei mici pornesc de la cel din baza, ca in treptele carierei
„Baza aceasta este construita de aceeasi firma care a ridicat si baza Realului”, marturiseste Jose Luis. Si ce? ar zice unii, continuind pe romaneste: „se da si asta mare”. Nu! Nu asa se pune problema. Si veti vedea in continuare ca nimic nu este intimplator, ca totul are o logica simpla, curata, pe care nu o gasim in fotbalul condus de Mitica si Nasu.
„Vedeti? Cele 4 terenuri sintetice sint construite in trepte, ca o scara. Pe cel de la baza se pregatesc acum copiii, iar pe masura ce cresc, avanseaza si se pregatesc pe celelalte, avind tot timpul in vedere terenul cel mai inalt, acolo unde se pregateste echipa mare”, spune Jose Luis. Exact ca treptele carierei. „Diferenta de nivel este mica si simbolizeaza ca poti sa ajungi usor de jos acolo sus, daca muncesti bine. Sa stiti ca cei mici nu si incalca teritoriul din respect pentru echipa mare. Tot timpul ii vad, e o metoda psihologica! Antrenorul de la echipa mare, in fiecare simbata, dupa ce-si incheie sedinta de pregatire, trece pe la cei mici si ii saluta, vorbeste cu ei, ii motiveaza …”, explica seful centrului Rayo Vallecano.
Discutia aluneca spre detaliile din jurul grupelor de copii si juniori. Oaspetii lui Jose Luis, reprezentantii clubului DimSoft Bucuresti, sint foarte atenti la fiecare detaliu. In urma cu doua saptamini, echipele de U10 si U11 ale lui Rayo se remarcau la o cupa organizata ireprosabil de romani la baza olimpica de la Izvorani. Feed-back-ul pozitiv cu care s-a intors din tara noastra delegatia ibericilor a facut posibila aceasta intilnire. La Bucuresti, fusese deasemenea remarcata rigurozitatea de care au dat dovada tehnicienii micutilor spanioli si jocul ambelor echipe in DimSoft Junior’s Cup 2013. Toate acestea pot fi punctul de pornire al unei colaborari interesante.
5 intrebari despre copii si juniori
– Citi copii aveti in centru?
– Inregistrati sint circa 800, dar numarul acestora poate varia pina la 1.200. Dintre ei, cam 300, cei mai talentati, sint selectionati de noi si le oferim burse, astfel ca familiile lor nu platesc nici o taxa. Ceilalti achita cam 500 de euro anual si echipamentul la un pret special. Avem un buget de circa un milion de euro pentru echipa a doua si centrul de copii si juniori.
– Cite antrenamente fac copiii in functie de virsta?
– Cei de pina in 10 ani vin de 2 ori pe saptamina, cei pina la 14 ani fac 3 sedinte de pregatire, iar cei de la 14 ani cite 4!
– Ce urmariti la cei mai mici?
– In primul rind, sa vina cu bucurie la antrenamente si sa ii invatam lucrurile de baza ca intr-o joaca …
– Citi antrenori aveti la nivelul copiilor si juniorilor?
– Sint cam 75 de tehnicieni, majoritatea avind contracte de voluntariat cu noi (nr. in Spania exista o lege a voluntariatului cu taxe mici). In functie de activitatea si pregatirea lor primesc de la 200 de euro, monitorii care antreneaza citeva ore pe saptamina si au un meci in week end, pina la 1000 de euro cei cu diploma de antrenor!
– Parintii asista la antrenamente?
– Nu. Ei pot veni cu copiii la baza, dar din acel punct, unde vedeti aleea catre vestiare, drumurile lor se despart. Parintii stau in cafenea, se relaxeaza la rindul lor …

foto: Juniorii lui Rayo au apreciat DimSoft Junior’s Cup 2013. La U11, ei au cistigat trofeul intr-un meci transmis de GSP TV
„Copiii nostri trebuie sa invete foarte bine”
Pornim din nou catre o zona a cladirii de linga terenuri. Trecem de sala de studiu a antrenorilor. Deja tehnicienii de la seniori si de la echipa B si-au deschis laptopurile si discuta pe un ton moderat. Intram in „sala de teme”. Antrenamentele celor mici incep la 17.30, iar cei care nu au timp sa ajunga acasa dupa cursuri vin aici si-si fac temele. „Avem profesori care se ocupa de ei”, spune Jose Luis. Pe pereti sint desene ale copiilor, iar intr-un loc, grupate, fise ale unor personalitati. „In fiecare luna, se alege o personalitate careia i se creeaza o fisa. Copiii cauta informatii si fac impreuna aceasta fisa”, explica spaniolul, dupa care ne arata citeva cutii cu piese de sah: „le-am adus pentru ca vreau sa inceapa sa joace acest sport al mintii”. „In ziua de azi nu mai este de ajuns talentul sportiv, urmarim foarte atenti si educatia copilului, la fel si rezultatele lui scolare!”.
foto: Jose Luis explica modul in care este organizata sala de studiu
Ajungem din nou in zona birourilor, unde ne intimpina un tip imbracat casual, in camasa bleu si blugi. Este Felipe Minambris Fernandez, directorul sportiv al clubului. „Tocmai urmaream pe DVD cum au jucat micutii nostri in finala de la Bucuresti! Multumim pentru tot”, spune. Are 48 de ani si a evoluat pe vremea cind imbraca tricoul lui Tenerife impotriva lui Gica Hagi. „Extraordinar jucator!”, exclama entuziasmat! Se schimba carti de vizita, citeva idei si toata lumea este incintata de ideea unei colaborari.
foto: Felipe Mirambres Fernandez (in centru) alaturi de delegatia DimSoft
… Tipul imbracat in tricou si sort Errea si-a incheiat treaba. Omul si masina sa de tuns iarba parcursesera cu minutiozitate tot rondul de parca ar fi avut de tuns un gazon verde si intens. In realitate, suprafata era mai degraba chelioasa si cu putine zone verzi. Spaniolii de la Rayo sint insa minutiosi in tot ceea ce fac. Chiar daca Real sau Atletico, celelalte doua echipe ale capitalei, sint la alt nivel. Doar prin organizare si constiinciozitate poti sa te ridici si sa speri la lucruri mari.
foto: omul care tunde iarba
Inedit despre Rayo Vallecano
Rayo, care inseamna fulger in spaniola, s-a fondat in 1924, 70 de ani mai tirziu intrind in istorie cu prima femeie presedinte! Teresa Rivero a condus clubul intre 1994 si 2011, scriind cea mai frumoasa parte a istoriei acestuia (in 2000-2001 au ajuns in sferturile Cupei UEFA)! Ea era mama a 13 copii! Trupa SKA-P, populara in Europa, a dedicat una dintre piesele sale echipei: „Como un Rayo” (vezi pe youtube)
Vezi finala U11 Rayo – DimSoft