Gusti Roman

Am pasit in gazetaria sportiva in 1995 si am parcurs pas cu pas etapele ei, din era printului in era digitala

Am pasit in gazetaria sportiva in 1995 si am parcurs pas cu pas etapele ei, din era printului in era digitala

1. Pasul 1. Am intrat in echipa condusa de Ovidiu Ioanitoaia si Catalin Tolontan printr-un concurs. Am inceput de jos, de la preluarea telefonica a rezultatelor la Diviziile B si C. Primul meu articol a fost un interviu cu Basarab Panduru, la o convocare a echipei nationale. Eu si Basarab aveam bunicii in acelasi sat si in citeva vacante am stat fata in fata pe terenul de fotbal. Experienta frumoasa. Se forma cea mai buna echipa a presei sportive. Cu Ioanitoaia antrenor si Tolo capitan, i-am cunoscut pe Andrei Vochin, Bogdan Stamatoiu, Manolo Terzian, Cristi Cretu, Andrei Niculescu, Alin Buzarin, Cristi Geambasu, Marius Margarit, Radu Oprisan, Justin Gafiuc, Adi Georgescu, Edi Tone (FHM) si Tavi Belu (FCSB) (scuze daca am uitat pe cineva). Dintre “lupii” tineri de atunci: Teo Jumatate, Costin Stucan, Decebal Radulescu.

2. Pasul 2. O perioada extraordinara. Patronat de Adrian Sirbu, gindit de Tolontan si desenat de Marian Toader, ProSportul din 1997 a spart toate tiparele presei sportive din Romania. Format mare, tipar color, atitudine, salarii decente redactiei. Am pornit redactor, apoi am fost seful retelei de corespondenti. Intotdeauna am considerat ca un ziar care se respecta are cea mai buna retea de corespondenti. Am muncit mult s-o construiesc, dar a meritat. Multi dintre acei tineri strinsi de mine in jurul redactiei ProSport sint si azi aproape echipei lui Tolo si Ioanitoaia.

3. Pasul 3. In iunie 2003, ProSport-ul lui Ioanitoaia si Tolontan vindea 75.000 de exemplare, iar Gazeta doar 15-18.000! Ziarul fusese cedat trustului Intact pe 1 euro si era o epava gata sa se scufunde. Tolontan i-a dat intii calitate. S-a facut prima campanie puternica de marketing pentru sustinerea planului de redresare: “Cea mai buna echipa din Romania”. A inceput o lupta dura cu ProSportul Ringierului, trustul elvetian alegind sa contracareze printr-o politica de pret sufocanta, facuta parca in ciuda dezvoltarii. Au fost 2 ani in care din cauza pretului foarte scazut, ambele ziare au pierdut pasi importanti in dezvoltare (nu existau venituri care sa o sustina). In 2005, Tolontan a bifat al doilea sau obiectiv: cifrele! Gazeta a depasit ProSport in audienta si vinzari, iar in ziua de azi este singurul ziar de sport ramas pe piata.

4. Pasul 4. Din iunie 2003 pina la 1 august 2005 am condus departamentul Fotbal intern al Gazetei Sporturilor. Imi amintesc un episod inedit. Intr-o noapte, pe la 1, a sunat telefonul. Reporterul pe Steaua anunta transferul lui Neaga in Ghencea. Cu ochii lipiti de somn m-am imbracat cu ce am nimerit si am demarat spre redactie. In timp mi-am anuntat un coleg de la DTP sa vina la redactie si am oprit tiparul pentru editia de Bucuresti. Am schimbat atunci 2 pagini (1 si una la interior), iar a doua zi am fost singurul ziar din Romania care a prins transferul. Extraordinara satisfactie, un moment pe care orice ziarist si-l doreste.

5. Pasul 5. Pe 1 august 2005 am fost numit director executiv al Gazetei Sporturilor. S-a intimplat chiar de ziua mea, pe 1 august, la 33 de ani, cind am virat-o spre executiv. Am avut o luna de zile infernala in care am incercat sa inghit pe nemestecate cit mai multe lucruri. Veneam dimineata, preluam o multime de informatii, iar seara plecam cu capul explodind )). Au urmat cursuri de negociere, marketing, financiar, project management in diverse institutii, care aveau sa-mi prinda bine pe masura ce capatam experienta.

A fost extrem de greu. Impactul cu difuzarea, cu tipografiile, cu vinzatorii de hirtie … Am iesit viu. Difuzarea este o piatra de moara agatata de unul dintre picioarele presei din Romania. Credeti-ma. Este un sistem primitiv de la un capat la altul.

Influenta onlineului mi-a prins bine. Am fost obsedat de ideea ca trebuie sa ducem stirile in timp real oamenilor, oriunde s-ar afla. Prin toate mijloacele pe care le avem la dispozitie. Mai ales ca aveam informatia impachetata excelent de cea mai buna echipa (redactie de sport) din Romania.
Citeva repere ale muncii mele de atunci:
– Am deschis tiparul la Bacau pentru editia print a Gazetei si subredactia de Timisoara.
– Am dezvoltat “Gazeta de buzunar” pe platformele Vodafone, Orange si Zapp.
– Am pus online la acea vreme siteurile de nisa stelisti.ro, dinamovisti.ro, rapidisti.ro, autof1, dar si campionate.ro, blogsport.ro etc.
– Am dezvoltat primul site de socializare prin sport: www.mysport.ro
– Am revitalizat www.echipafantastica.ro
– Am semnat contracte cu Steaua, Dinamo si FRF pentru care am facut revistele Suporter Steaua, Dinamo, respectiv Tricolorii.
Evident, n-am facut singur toate aceste lucruri. Tolo are multe merite in majoritatea proiectelor. Jucam in aceeasi echipa si cred ca am reusit sa-i iau de pe cap o multime de griji. Un manager bun este cel care obtine cele mai bune rezultate prin oamenii din jurul lui. Iar Tolontan obtine aceste rezultate!

6. Pasul 6. Pe 3 aprilie 2012 m-am mutat cu arme si bagaje in Antena TV Group, iar dupa o munca de 3 ani am reusit impreuna cu noua echipa sa facem din a1.ro siteul nr 1 de divertisment, sa-i stabilim un record de 1,1 milioane de unici pe zi sau sa punem online o platforma video, www.antenaplay.ro, cu nimic mai prejos decit cele dezvoltate de nume mari ale industriei.

In tot acest timp, fotbalul a ramas marea mea pasiune. Un cuvint bun pentru toti oamenii cu care am lucrat in acesti, Dumnezeule!, 20 de ani de presa. Ma inclin in fata lor si a cititorilor Gazetei!