O viață pentru o idee. Sau obsesie?
Gazeta v-a făcut cunoștință cu primul antrenor al Biancăi Andreescu. Un tată care trăiește pentru copiii lui. Periculoasă întreprindere!

Care este deosebirea dintre Gabriel Hristache și Viorel Cataramă? Nu este doar una, sunt mai multe. Și sunt uriașe. O dată ar fi că pe Cataramă îl cam știe tot românul, pe Hristache mai nimeni.
În al doilea rând, de fapt în primul rând, pe Hristache l-am căutat noi, mai exact colegul Eduard Apostol. Cataramă s-a băgat singur în seamă când a anunțat că este interesat să cumpere Dinamo de la Ionuț Negoiță. Domnu’ Viorel este candidat cu șanse minuscule la Președinția României și avea nevoie de nițică publicitate. Știe că nu are șanse la alegeri, dar a intrat în cursă ca să mai șteargă un pic praful de pe afacerile cu mobilă.
Dinamovist de mic, stelist de mare
Și atunci ce a făcut? S-a dat peste cap ca Făt Frumos de la Relaxa și s-a prezentat ca dinamovist de mic copil. Cine mai știe în afară de câțiva ziariști cârcotași că în urmă cu vreo douăzeci de ani Viorel era prieten la cataramă cu alt Viorel, Păunescu, iar în baza acestei relații era membru în Consiliul de Administrație al Stelei înainte de 2003. Atunci, Cataramă a fost unul dintre cei care au votat în favoarea cedării clubului către Gigi Becali. Asta dovadă că ține cu Dinamo, deci ce mai contează că nu știe cine era antrenorul echipei la semifinala cu Liverpool sau cine este golgeterul all-time? Închidem capitolul dedicat celui care promite că va cumpăra Dinamo și îl va lista la Bursă. Se va întâmpla asta când va fi el președinte al României!
Publicitatea ca mijloc de subzistență
Cum spuneam, pe Gabriel Hristache, primul antrenor al Biancăi Andreescu, l-am căutat noi. Omul nu că nu ar avea nevoie și el de publicitate, dar este din altă lume. Oricum, de când s-a aflat că a fost întâiul profesor al Biancăi Andreescu au venit copii la el să ia lecții în număr mai mare. Bruma de publicitate de care beneficiază Hristache este mijloc de subzistență, nu vehicul electoral ca în cazul lui Cataramă. Gabriel Hristache locuiește într-o rulotă nu pentru că este un excentric, nu că face pe hipsterul, ci din cauză (sau datorită?) că a cheltuit tot ce avea pentru tenis. Pentru tenisul copiilor, pe care vrea să îi vadă campioni. Trei case pentru un ideal. Sau o obsesie?
„Părinți de bani gata”
Riscantă opțiune. Să ajungi să trăiești de azi pe mâine, să mizezi tot ce ai realizat în viață pentru dorința de a-ți vedea copiii realizați, dar să plonjezi într-o aventură la capătul căreia te poate aștepta mai degrabă falimentul, nu bunăstarea, nu confortul, nu bucuria. Este de admirat domnul Hristache? Sau este de blamat? Unde începe și unde se termină devoțiunea pentru copiii noștri? Avem datoria de a-i ajuta, îi iubim nesfîrșit, dar nu cumva de la un punct dincolo de iubire se insinuează obsesia? Încerc să nu îl judec pe Gabriel Hristache, dar nu pot să nu îmi aduc aminte de vorbele de odinioară ale lui Florian Pittiș. Cel dispărut dintre noi a născut memorabila sintagmă „părinți de bani gata”, referindu-se la acei părinți care ajung să trăiască din gloria propriilor odrasle. Al căror unic scop în viață a fost să își realizeze material copiii prin sport, pentru ca apoi să huzurească. Câtorva le-a ieșit, doar câtorva.
Părinte cu banii gata
Gabriel Hristache nu este un părinte de bani gata, este unul cu banii gata. Nu are nicio garanție că va fi vreodată un om realizat financiar. Mai degrabă, nu. Poate că și în cazul fericit că fiul și fiica lui vor atinge deplina afirmare sportivă, implicit bunăstarea materială, el va rămâne același om dedicat meseriei. Tot ce se poate. Dar ideea rămâne. Obsesia de a proiecta în copiii noștri toate speranțele noastre sublimate în mizeriile cotidiene. Înverșunarea de a pune miza pe cei cărora le-am dat viață. Obstinația de a-i împinge pe drumuri care poate le sunt străine. De a-i face părtași la un joc cu soarta. Iubindu-i și în același timp asuprindu-i.
Visul
În rest, de acord cu observațiile lui Gabriel Hristache despre Bianca Andreescu, inclusiv aceea că învingătoarea de la US Open rămâne româncă în felul de a reacționa pe terenul de tenis. Într-o lume ideală, Bianca va veni la el într-o bună zi și îi va mulțumi, promițându-i că o va ajuta pe Maria, fiica lui Hristache, să ajungă o jucătoare de top. Necazul este că nimeni, nici măcar Bianca, nu poate garanta asta. Iar rulota se poate dovedi și ea un lux într-o bună zi.