S-a antrenat cu Eto’o!

Aceasta a devenit o recomandare suficientă pentru un transfer la Dinamo. Nu este glumă, este o farsă în desfăşurare

Cuprinşi de festivismul marţial al centenarului, uităm să zâmbim. Şi e păcat, căci viaţa ne oferă atâtea ocazii să descreţim frunţile. De exemplu, Dinamo. Acolo este o sursă inepuizabilă de umor. Predomină comicul de situaţii, dar mai ales cel involuntar.

Pe noi de ce nu ne vede Luana?

La Dinamo nu curge cu puncte, dar plouă ridicol. Aflăm, bunăoară, că una dintre ultimele achiziţii ale formaţiei lui Rednic este marfă de fotbalist. Ştiţi de ce ivorianul Abdel Diarra este privit în Ştefan cel Mare ca o lovitură pe piaţa transferurilor? Fiindcă pe când era la Antalyaspor, unde se mândreşte (!!??) că a apucat să evolueze un meci în Cupa Turciei (mamă, mamă!), a prins un antrenament cu Samuel Eto’o. Vă daţi seama? Păi, noi, ăştia care popularizam fotbalul prin licee, ce să mai zicem? Că am făcut echipă cu Ionuţ Lupescu, Marius Niculae şi Daniel Niculae, cu Ionel Ganea şi cu Gabi Torje? Pentru noi de ce n-are ochi Luana?

Syrianska din Suedia, nu din Siria!

Abdel Diarra, 23 de ani, este fundaş central. Primul stoper transferat de Dinamo în era Mircea&Luana Rednic. Abdel a bifat câteva meciuri în play-out-ul ligii secunde belgiene, la Beerschot. Speranţă în Cote d’Ivoire, Diarra a mai trecut pe la Karsiyaka, liga a doua din Turcia, şi la Syrianska. O celebră formaţie nu din Siria, aşa cum am fi tentaţi să credem, ci din Suedia! Iextraodinar!, cum ar zice domnul ministru al justiţiei. Al justiţiei din România, nu din Suedia.

Păzea, altul de la juniorii belgieni!

Celălalt transfer perfectat acum câteva zile de Dinamo este Andy Kawaya, un atacant belgian născut în Republica Democratică Congo. Are 22 de ani, nu a jucat deloc în 2018, iar în 2016 a suferit o fractură de peroneu care a lăsat urme în randamentul sportiv. Kawaya a crescut la juniorii lui Anderlecht. În condiţii normale, asta era o recomandare importantă. Aşa ar fi fost dacă nu l-am fi cunoscut pe Kino Delorge, care evoluase la toate naţionalele de juniori şi de tineret ale Belgiei şi nu ştia să bată penaltyuri. Bun, să zicem că el nu fusese recomandat de ochiul fin al domnişoarei Luana.

De plâns

Bine, bine, şi ce-i de râs în toate astea?, vor întreba oamenii cărora le pasă că Dinamo a ajuns câmp de manevră pentru tot soiul de experimente sinucigaşe. Este de râs fiindcă mult trâmbiţata primenire a lotului seamnă cu o cacealma de proporţii cosmice. Încercăm să tratăm în registru umoristic o situaţie care denotă ori amatorism de cea mai pură esenţă, ori interese obscure. Asupra cărora ar fi bine ca la un moment dat să ne aplecăm mai atent. Până atunci, să recapitulăm ce se întâmplă cu jucătorii transferaţi. Simon Zenke este gras, Naser Aliji s-a accidentat fără să apuce să debuteze şi pare mai aproape de o despărţire decât de un transfer definitiv, iar Gregory Tade simte nevoia să înceapă cu un mic concediu dacă tot s-a lovit la marele amical cu Chiajna. Vă podidesc lacrimile sau vă pufneşte râsul?

Improbabila metamorfoză

Algerianul Rachid Ait Atmane şi italianul Mattia Montini închid lista nou-veniţilor. Rachid a jucat modest cu Gaz Metan, dar măcar a fost integralist, iar Mattia Montini a apărut în jumătatea a doua a aceluiaşi meci. Fără să impresioneze, fără să arate ca un duşman al mingii. Cum vi se pare? Aveţi senzaţia că Ait Atmane şi Montini plus cei evocaţi înainte sunt oamenii care vor împinge Dinamo spre play-off? Greu de închipuit că Rednic îi va metamorfoza în superfotbalişti pe aceşti pacienţi.

Altfel, persoane răuvoitoare, dar pretins bine informate, susţin că Mircea Rednic i-a delegat competenţele pregătirii efective a echipei lui Iulică Mihăescu. În timp ce el… El ce?, veţi întreba. El gândeşte strategia şi noua listă de transferuri. Ce, e uşor?