Au cîştigat un antrenor!
După debutul cu înfrîngere la Timişoara, Dinamo are un meci intern cel puţin la fel de important.
Pentru că trebuie să fim băieţi şi fete cuminţi, ca să ne dea nenea Meme jucăriile cu Steaua înapoi, vom povesti din nou […]
După debutul cu înfrîngere la Timişoara, Dinamo are un meci intern cel puţin la fel de important.
Pentru că trebuie să fim băieţi şi fete cuminţi, ca să ne dea nenea Meme jucăriile cu Steaua înapoi, vom povesti din nou despre marea rivală. Dinamo. Sau ce ştiam noi că ar trebui să fie marea rivală. Deocamdată cel puţin, conducătorii din Ştefan cel Mare au o atitudine mai europeană în relaţia cu presa. În sensul în care acceptă să nu citească/vadă/audă doar ştiri, reportaje, anchete, interviuri şi editoriale cu miros de Cîntarea României. Mai exact, Cîntarea României Roş-Albastre. Asta a fost o ironie, deci va fi taxată la nivelul CPEx-ului stelist. Sau stelinist?
Aşa cum ziceam, lucrurile la Dinamo par mai relaxate din punctul de vedere al comunicării. Deşi treburile echipei merg mai prost. Au plecat mulţi jucători importanţi, iar în completare au venit cîţiva despre care nu se ştie mare lucru. Unii dintre aceşti cîţiva au fost trimişi la plimbare pe motiv de vizită medicală ratată, doar că adevărata lor suferinţă era cuantumul salariului pretins. Debutul în campionat a fost ratat în faţa unei echipe de cvasidebutanţi şi de „atleţi”, dacă este să luăm în calcul situaţia tînărului Bărbuţ, adus în urmă cu doi ani în Groapă în vederea unui eventual transfer.
Ţinut la post negru 3 zile, personajul principal al victoriei timişorenilor lui ACS Poli fusese îndrumat către secţia de alergări a clubului Dinamo de Ion Moldovan, fostul şef al Centrului de copii şi juniori. Între timp, Bărbuţ a împlinit 18 ani şi s-a distrat cu noua versiune a apărării dinamoviste. După înfrîngerea de la Timişoara, Gigi Mulţescu a reacţionat. Observînd jocul modest al băieţilor pe care îi antrenează, el nu a întîrziat să trimită cîteva reproşuri neechivoce către conducere, organizatoarea unor evenimente promoţionale în zilele premergătoare deplasării pe Bega. „Oboseală, vînzoleală, ceremonii”. Constantin Anghelache n-a pregetat nici dumnealui cu feedbackul, asta ca să ne păstrăm în limbajul practicat de vechea guvernare dinamovistă. Preşedintele a exclus materialist-dialectic ipoteza oboselii provocate de ceremoniile de marketing, dar a acuzat, la rîndu-i, jocul modest.
Pînă aici, totul este normal. Să nu ne facem iluzii, nu doar la noi antrenorii trimit săgeţi către şefi, de unde vin replici tăioase în contrapartidă.
Numai că domnul Anghelache spune mai mult. „Aştept să revăd partida, ca să îmi dau cu părerea asupra unor eventuale erori din joc. Şi nouă ni s-a părut echipa destul de neangajată la efort, o să disecăm şi o să vedem care sînt cauzele”. Aici, conducătorul dinamovist se substituie tehnicianului. Foarte repede, mult mai repede decît reuşiseră în ani şi ani de mandat foştii acţionari, noii patroni-acţionari-administratori calcă apăsat pe teritoriul antrenorului. Care antrenor este Gigi Mulţescu, un om cu personalitate. Salvator prin vocaţie, tactician redutabil şi curajos, dar un tip care nu e obişnuit să încaseze, pentru ca pe urmă să întoarcă şi obrazul celălalt.
Între dorinţa puştească de a face şi pe antrenorul atunci cînd ai obţinut puterea în club şi orgoliul uşor de zgîndărit al antrenorului cu acte stă echipa. Dinamo. Interesul acesteia. Dinamo, marea rivală a Stelei. Ori Dinamo, fosta mare rivală a Stelei? Aici au de lucrat foarte serios Ionuţ Negoiţă, Constantin Anghelache şi Gigi Mulţescu. Greu de acceptat pentru cei mai mulţi, interesul fotbalului românesc este să vorbim totuşi despre Dinamo la timpul prezent.