Când Hagi nu și-a mai pus mâinile în cap
Ultimul pe lista agresorilor din fotbal, numitul Artean. Ca și ivorianul Viera, care putea să-l schilodească pe Ianis, echipierul Viitorului nu a arătat deloc că a înțeles că era să îl omoare pe Cicâldău

22 februarie 2019, Sfântu Gheorghe. Minutul 48 al partidei Sepsi-Viitorul încheiată cu scorul de 0-0. La o fază banală, undeva în jumătatea de teren a gazdelor, Ianis Hagi aleargă spre minge și este întâmpinat cu talpa sus de ivorianul Ousmane Viera.
Faultul violent și cu o intensitate care elimină lipsa intenției lasă urme adânci pe genunchiul decarului Viitorului. Care, se vede la reluare, a avut norocul să nu fie atins pe piciorul de sprijin de gheata adversarului.
Ștampila
Ianis se tăvălește de durere, pe marginea terenului tatăl lui își pune mâinile în cap și se așteaptă la ce e mai rău. Din fericire, ce e mai rău nu s-a întâmplat, piciorul, deși traumatizat, este întreg, cu os cu tot, iar după câteva minute Ianis strânge din dinți și continuă să joace. Ștampila crampoanelor lui Viera a rămas însă acolo, pe genunchi, martoră a unei agresiuni care nu ar trebui să se petreacă între oameni care împart greutățile și riscurile aceleiași meserii.
Inițial, Viera nici nu și-a cerut scuze. A făcut-o doar după ce televiziunea, presa asta ticăloasă în general a insistat pe episodul în care apărătorul lui Sepsi era să-și schilodească adversarul.
La fel de revoltător, arbitrul întâlnirii, Marcel Bârsan, nu doar că nu îi acorda cartonaș roșu ivorianului, dar nu dicta nicio sancțiune la faza cu pricina. Nu știm nici până în ziua de azi ce a fost în mintea arbitrului. Probabil nimic.
Artean e zen, Cicâldău mai puțin
14 septembrie 2020, Ovidiu. Minutul 5 al partidei Viitorul-Craiova încheiată cu scorul de 4-1 în favoarea oltenilor. La o altă fază banală, Cicâldău, în control la minge, este busculat și lovit în cap de Artean.
Comoționat, mijlocașul craiovean se prăbușește inert pe gazon și urmează clipe de groază mai ales pentru cei din apropiere. Artean nu are nicio reacție, nu încearcă să sară în ajutorul sau măcar să vadă care este starea celui pe care tocmai era să îl omoare.
Cicâldău își revine totuși. Se ridică greu și se clatină în drum spre marginea terenului. Iese, dă să cadă, este sprijinit. Cei din staff-ul medical îl ajută, amețit și nu foarte conștient jucătorul ar vrea să continue.
Cristiano Bergodi urmează sfatul doctorului și face schimbarea, Mateiu în locul lui Cicâldău. După ce se consultă cu arbitrul de rezervă, „centralul” Andrei Chivulete îl elimină pe Artean, care nu dă niciun semn că se căiește sau că înțelege ce a făcut. La fel ca Viera.
Dincolo de „pepsiglas”
Prezent la meci în calitate doar de patron și de fondator al proiectului Viitorul, Gică Hagi stă într-o lojă, în spatele unui geam. De sticlă sau de „pepsiglas”, vorba doamnei ministru a învățământului. De data asta, în momentul faultului la Cicâldău, Gică Hagi nu își mai pune mâinile în cap.
Este adevărat că acum nu mai este el antrenor, ci spaniolul Ruben de la Barrera. Doar antrenorii își pun mâinile în cap când cineva este pe punctul să moară sau să fie lăsat olog pe terenul de fotbal.
Analiză pe fază
Mi-ar plăcea ca Gică Hagi să analizeze cele două faze. Mai puțin fotbalistic și mai mult uman. În afară de faptul binecunoscut că este un tip pozitiv, îl știu un om cu simțul dreptății.
Nu trebuie ca Artean să fie aruncat în groapa cu var nestins, dar o reacție din partea clubului ar fi necesară. Știm, fotbalul nu este un joc de domnișoare, dar mi se pare că pentru unii domni a devenit un spațiu de defulare a violenței fizice.
Altfel, acest abandon al lui Hagi, urmat de numirea spaniolului Ruben de la Barrera în postul de antrenor, mi se pare o strategie sinucigașă.
Campioana din 2017 nu joacă nimic, este un amestec ciudat de jucători plafonați și jucători prea tineri și se află pe ultima poziție în clasament, cu un punct după 3 etape. Optimist (ironic?) Ruben se declară mulțumit de felul în care elevii lui asimilează noul stil de joc.
Un mic pariu
Paradoxal, aflăm că Ruben de la Barrera se află în zona de confort și nu îl paște niciun pericol. Asta ne spune Ilie Dumitrescu după ce a vorbit recent cu Gică Hagi. Vedeți ce diferență de perspectivă? Ceea ce nouă ni se pare o farsă, lor li se pare un proiect care va rodi.
Mai puțin candid decât Ilie, nu aș paria totuși că pe Ruben îl mai bate mult vântul prin Dobrogea. Nu joc la pariuri sportive, nu sunt nici protagonist în spoturi publicitare de profil, dar cred că am șansele mele.