Ce atrocităţi, dom’le?

Sepsi plusează cu un comunicat autocompătimitor şi vag ameninţător, plin de clişee despre discriminare. Scopul? Prozaic. Un loc în play-off

Etapa s-a terminat, scandalul continuă. Penaltyul dictat de Colţescu împotriva ardelenilor aprinde flăcările mocnite ale maghiarismului şi ale românismului. Prin vocea lui Bokor Janos, oficialii clubului Sepsi Sfântu Gheorghe incriminează presupusa xenofobie a dinamoviştilor. Şi emit un comunicat în care pomenesc despre nişte atrocităţi. Inexistente, din fericire. Să fie de vină o stăpânire aproximativă a limbii române? Din partea cealaltă, dinspre Dinamo, li se răspunde cu acuzaţii de separatism şi şovinism. Meci pe muchia de cuţit a naţionalismului?

Au şi pâine, şi cozonaci

Ingredientele conflictului sunt cunoscute, ca o reţetă tradiţională de la bunica. Sau de la domnul Dioszegi, pitorescul patron-paravan al lui Sepsi, cu ale sale faimoase pâini şi ai săi dulci kurtoskalacs. Aşadar, secuii se pretind discriminaţi de majoritarii români, iar românii susţin că în zona aceea atât de poetic numită HarCov miroase de la o poştă a şovinism unguresc şi a tendinţe separatiste, ambalate elegant în poleiala dreptului la autonomie. Autonomie administrativă, trebuie precizat, nu teritorială. Nu ne îndoim, asta ştie foarte bine şi dl Janos Bokor. Şi toată lumea de la Sfântu Gheorghe şi de la Miercurea Ciuc. Sau nu?

„Ria, ria, Ungaria!” versus „Ţiganii, ţiganii!”

Vor obiecta unii că aţâţăm focul. Că generalizăm pornind de la un fapt minor care se petrece pe un stadion de fotbal. Unul provincial, patriarhal. Fără sistem de încălzire a gazonului, cu tribune micuţe şi cu vestiare cochete amenajate din containere care se folosesc pentru sezonierii din construcţii. Ce dacă acolo bubuie în boxe imnul secuiesc? Ce dacă sunt fluturate steaguri ale aşa-numitului Ţinut Secuiesc?, răspund nedumeriţi oamenii de acolo.

Atmosfera este frumoasă, continuă ei, iubitorii fotbalului vin cu plăcere la arenă pentru că se simt reprezentaţi de această echipă. Lumea este curată, civilizată, stadionul la fel, iar atunci când localnicii sunt provocaţi de suporterii lui Dinamo, numai de aceştia ni se precizează, strigă şi ei nevinovatul „Ria, ria, Ungaria!”. Cei cu auzul mai fin, aşa ca directorul sportiv dinamovist Ionel Dănciulescu, susţin că o scandare favorită a suporterilor din Sfântu Gheorghe ar mai fi şi „Ţiganii, ţiganii!” Urât, dar nu credem.

David între patriotism şi amnezie

Replica de la Bucureşti nu a întârziat. Preşedintele dinamovist Alexandru David, care conform promisiunii a devenit portavocea clubului, se întreabă cum de sunt permise pe stadioanele din Sfântu Gheorghe şi din Miercurea Ciuc simboluri interzise la întruniri publice. Apelul lui David la respectarea Constituţiei, care precizează caracterul naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român, este binevenit. Ciudată amnezia oficialului din Groapă, care ignoră că steagul României Mari este la fel de interzis de legea fundamentală ca steagul Ardealului alipit la Ungaria sau cel al Ţinutului Secuiesc. În rest, m-aş feri să calific discursul lui Alexandru David ca fiind „extremist-naţionalist”. De când este un delict a-ţi afirma/apăra valorile naţionale şi a amenda derapajele separatiste?

Factorul Neagoe

În mod normal, discuţia face fâs atunci când afli că Sepsi are în lot doar 4 jucători cu origini maghiare – Niczuly, Fejer, Fulop şi veteranul Hadnagy -, în schimb este condusă de pe bancă de un oltean get-beget, Eugen Neagoe. Care Neagoe a fost adus la Sfântu Gheorghe atât pentru priceperea lui profesională, cât şi pentru acei „foarte mulţi prieteni din fotbal de la care primeşte informaţii”. Cine a denunţat primul complotul menit să o ducă pe Dinamo în play-off? Neagoe! Hmm, deci îi plagiem pe mitici ca să îi putem învinge? Nu-i frumos!

Legea

E clar că problema nu se rezolvă nici cu un articol de presă, nici cu o sută. Nici cu cei 3 milioane de euro primiţi ca finanţare de Sfântu Gheorghe şi de Csikszereda din partea Guvernului maghiar. Frumos şi sănătos ar fi să se aplice legea. Şi pentru galeria lui Dinamo, şi pentru aceea a lui Sepsi. Şi legile fotbalului dacă Sebastian Colţescu a greşit. Pe urmă, în armonie, vom putea gusta din delicioşii cozonaci ai domnului Dioszegi. Ori savarinele lui Copos. Vă mai aduceţi aminte?