Sclavul cu ligamentul rupt
Un fotbalist promițător în vârstă de 22 de ani a rupt tăcerea și a vorbit. Cum își bate joc un club profesionist din România de tinerii care nu mai pot juca fotbal
“Făceam naveta zilnic 50 de kilometri de acasă până la stadionul Rocar. Aveam 15 ani și banii de maxi-taxi nu-mi ajungeau mereu. Uneori, când era cald afară, le spuneam părinților că dorm la un coleg, dar mă opream undeva pe drum și mă culcam pe un câmp. Mă băgam în porumb, îmi puneam sub cap echipamentul și dormeam. A doua zi, veneam la antrenament. Economiseam banii de drum”.
Ochii verzi ai tânărului micuț de statură, ațos, se tulbură când povestește despre copilăria sa încercată și despre fuga de sărăcie.
Alin Gojnea a vrut cu orice preț să ajungă “fotbalist mare” și, la 16 ani, a ajuns să joace fotbal profesionist în România. Acum câțiva ani era în atenția selecționerului de la naționala U-21, însă acum e chelner în barul unui prieten și spune că mai are 0,1 la sută șanse să mai revină.
“Mă emoționez când vorbesc despre asta”.
Ochii i se umezesc vizibil, vocea i se gâtuie, dar își mușcă buzele și trece peste momentul sensibil.
Gojnea are 22 de ani, 102 meciuri și 11 goluri în Liga 2 pentru Balotești, Clinceni și Sportul Snagov, dar de șapte luni trăiește o dramă neștiută.
În ianuarie 2019, a semnat cu Aerostar Bacău la insistențele lui Florin Bratu, fostul antrenor de la Dinamo. În acel moment credea că va urma cea mai bună perioadă din scurta sa carieră de fotbalist: clubul din Bacău i-a oferit 3.500 de lei lunar, cel mai mare salariu avut vreodată.
Viața avea alte planuri pentru el.
La scurt timp după ce a semnat un contract pe un an și jumătate, Gojnea s-a accidentat grav la un antrenament pe sintetic. Fără să știe pe moment, ligamentele încrucișate i-au cedat.
În contract scria că Aerostar se obligă să-i asigure tratamentul medical în cazul unei accidentări, dar realitatea crudă a fost alta.
După luni de frământări interioare, mijlocașul de bandă s-a decis să rupă legea tăcerii – piatra de temelie a fotbalului românesc – și a povestit, în direct la GSP Live, că:
- nici în momentul accidentării, nici ulterior la vreun alt antrenament, Aerostar nu a avut doctor sau ambulanță la teren. “Magazinerul, nea Florică, ne dădea cu spray dacă aveam nevoie de asistență medicală”. Florin Bratu a recunoscut și el asta, la jumătate de oră după emisiunea în care nu a dorit să intervină: “Astea sunt condițiile la Liga 2”
- kinetoterapetul Constantin Sdrosiș l-a consultat la trei zile după accidentare, i-a pus diagnosticul de întindere musculară și i-a prescris antiinflamatoare pe care le-a luat timp de o lună
- Florin Bratu l-a presat să se antreneze zi de zi, spunându-i că “eu am avut accidentări grave la genunchi și știu mai bine. Nu ai nimic, vrei doar să păcălești fotbalul”
- deși jucătorul se plângea în continuare de dureri atroce la antrenamente, clubul l-a trimis să facă un RMN abia după o lună de la accidentare. Din cauza complicațiilor și a lichidului din genunchi, doctorii i-au recomandat un nou RMN peste câteva săptămâni. La a doua investigație, diagnosticul doctorul Ioan Codorean a fost “ruptură parțială de ligament încrucișat posterior, gradul doi”
- în această perioadă, conducerea clubului l-a presat să se antreneze, iar kinetoterapeutul îi făcea antiinflamatoare injectabil, în fesă
VEZI AICI MĂRTURIA TULBURĂTOARE A JUCĂTORULUI, LA GSP LIVE
Pentru a se juca din nou fotbal, Gojnea avea nevoie de operație și de refacere. Clubul i-a oferit o variantă:
“Mă costau 3.800 de euro operația și alte 4.000 de euro refacerea. Aerostar mi-a oferit 1.300 de euro pentru operație și 450 de euro pentru refacere. Până la urmă, clubul mi-a plătit doar vreo 3.000 de lei, costul RMN-urilor”.
Sindicatul fotbaliștilor (AFAN) s-a oferit să-l ajute pe Gojnea cu operația. Jucătorul s-a temut, însă, să accepte din cauza a ceea ce el numește un șantaj al clubului: “Cei de la Aerostar mi-au zis că, imediat după ce mă operez, să vin la Bacău, la recuperare cu kinetoterapeutul care îmi pusese diagnosticul de întindere. Mi-a fost frică să mai lucrez cu el”.
La începutul acestei luni, Gojnea a început discuțiile cu clubul pentru a-și rezilia contractul. Și-a dat întâlnire cu delegatul Gabriel Voicu, nimeni altul decât fiul președintelui Valeriu Voicu.
“Am convenit să ne vedem la ora 9 la o benzinărie din Berceni. M-am dus acolo și am așteptat până la 4 după-amiază. Nu a venit. Am mesajele cu el”, spune jucătorul.
Acum câteva zile, Aerostar a acceptat în cele din urmă rezilierea. I-a plătit lui Gojnea trei salarii și a scăpat de o povară. “Dacă jucătorul are o problemă cu noi, să meargă la comisii”, spune Valeriu Voicu.
Gojnea susține, însă, că nu-și permite costurile unui proces cu clubul.
Jucătorul a rămas liber, dar – cu o ruptură de ligamente netratată de șapte luni – are statut de invalid sportiv. Într-un fotbal mizer, șansele de a-și găsi o echipă dispusă să-i plătească operația și recuperarea și să-l aștepte să revină pe teren sunt infime.
Tânărul promițător – care acum 7 ani dormea pe câmp pentru că nu avea bani de navetă – lucrează într-o cafenea și speră să-și găsească un job în domeniul comunicării.
El e victima sclaviei moderne din fotbalul românesc, în care integritatea fizică și chiar viața jucătorilor nu valorează nici cât o ceapă degerată.
În lumea asta dementă, doar tăcerea e prețuită.
PS – În decembrie 2018, un fotbalist de Liga 2 a povestit, tot la GSP Live, că a pariat. Imediat, ofițerul de integritate al FRF, băcăuanul Virgil Pascu, s-a sesizat și l-a adus pe jucător în fața Comisiei de Disciplină.
Cât de promptă va fi reacția federației în cazul mărturiei lui Gojnea, de la GSP Live? Apropo, domnule Burleanu, e vorba despre un club din orașul în care ați crescut și ați început fotbalul.
VIDEO / EMISIUNEA INTEGRALĂ CU ALIN GOJNEA:
Citește aici detalii despre un alt caz revoltător, petrecut de data asta în Liga 1: