Costin Ștucan

Ziarist 360°. Talentat, vigilent, suspicios, insistent, polivalent. Investigații, opinii, video content

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Costin Ștucan
Ghid practic de șmen fotbalistic

Șmen – în argou: operație de substituire frauduloasă a unui original cu un fals (bani, bijuterii, tablouri, regulamente de funcționare etc.).”

Sunt cinci luni de când spaniolii din grupul Cortacero au parazitat Dinamo, aducând-o în pragul falimentului. Clubul – și […]

...

Salvarea lui Dinamo, falită pentru “câteva mii de euro”

“Noul acționar majoritar al clubului nostru este, de astăzi, compania Benel International SA, reprezentată de domnul Pablo Cortacero. Pentru prima oară în istoria de 72 de ani a clubului, Dinamo Bucureşti intră sub patronajul unei societăţi internaţionale”.

Așa începea comunicatul […]

...

Adieu, Profesore Houllier!

Noiembrie 2003. Meciul din Ghencea se terminase de câteva minute. Steaua lui Victor Pițurcă tocmai făcuse un 1-1  onorabil cu Liverpool, iar jucătorii celor două echipe – transformați în oameni de noroi – intraseră la vestiare ca întorși din smârcurile […]

...

Bălgrădean și pumnul în capul gloriei

CFR Cluj – AS Roma 0-1, minutul 65: Camora pasează o minge înapoi, Mikhtarian urmărește și scapă singur cu Bălgrădean. Armeanul ajunge primul la balon și încearcă să îl “înțepe” peste Bălgrădean, portarul respinge cu umărul, dar îl cosește pe […]

...

Moartea lui Diego

Documentarul lui Asif Kapadia e aproape de final când privitorului i se oferă scena din 2004, cu Diego Maradona intervievat în direct la TV Studio de Daniel Hadad. Pe drumul spre platou, un fan îi strigă:

“Diego, ești mai mare […]

...

Moartea lui Diego

Băiatul nesigur Diego e cel care a murit astăzi, în urma unui atac de cord, la o lună după ce suferise o intervenție pe creier. Maradona va trăi pentru totdeauna. 

Permalink to Moartea lui Diego
miercuri, 25 noiembrie 2020, 8:19

Documentarul lui Asif Kapadia e aproape de final când privitorului i se oferă scena din 2004, cu Diego Maradona intervievat în direct la TV Studio de Daniel Hadad. Pe drumul spre platou, un fan îi strigă:

“Diego, ești mai mare decât Papa!”.

Deși venea după un tratament dur de dezintoxicare, Maradona răspunde mucalit: “Asta nu înseamnă mare lucru”. Peste câteva minute, era live, transpirat, emoționat, povestind-și experiența din spitalul de psihiatrie în care fusese internat.

“Unde sunt eu acum e o cocină. Dar trebuie să-i mulțumesc cocinei pentru că, așa cum sora mea mi-a zis ieri: “Datorită acestei cocine ești încă în viață, Pelu!”. Acolo, nu poți să discuți cu alți pacienți, trebuie să respecți niște reguli. O văd pe fiica mea (n.r. – în publicul din studio) și îmi vine să plâng”.

Maradona se poticnește, vocea i se gâtuie. Regizorul de transmisie taie pe camera de profil și din colțul ochilor pornește o lacrimă. Apoi, altele pleacă în șantul lăsat de prima. Bărbatul care în 1990 încă avea lumea la picioare plânge. 

“Probabil, am înțeles prea târziu că familia mea mi-a vrut doar binele și că nu a putut face mai mult decât a făcut deja”.

Momentul e copleșitor, iar regizorul Asif Kapadia crește emoția ridicând nivelul piesei nostalgice de chitară compusă de Antonio Pinto. Fiecare coardă atinsă de instrumentist ciupește un colț și din sufletul telespectatorului.

Apoi, pe sub prim-planul cu Diego tulburat în studio se aude vocea Mariei Maradona, sora lui:

“Fratele meu. De la 15 ani, a încetat să mai aibă viața lui. A devenit altul. A fost o povară enormă să fie atât de faimos. A vrut mereu să rezolve singur totul, să țină familia departe de probleme. El a fost mereu eroul. Dar nu a putut să facă față singur”.

În câteva secunde, Kapadia a surprins cele două personaje la care voia să ajungă în magistralul său documentar lansat pe piață anul trecut. Ele sunt identificate în film de Fernando Signorini, preparatorul fizic italian care s-a ocupat de Maradona la jumătate anilor 80 și pe care fotbalistul argentinian îl numește în documentar “un geniu total”. 

Primul personaj e Maradona, celebrul jucător ale cărui performanțe sunt cunoscute din poveștile părinților până și de copiii de 10 ani Dar, pentru cine nu știe, Maradona e cel care a driblat aproape o întreagă echipă a Angliei într-un meci de la Mondialul din 1986, Mondial câștigat de Argentina datorită golurilor și fazelor lui, e cel care a făcut din modesta Napoli campioana Italiei, e geniul pe care nici acum – după apariția lui Messi – nimeni nu are curajul să-l detroneze definitiv din postura de cel mai mare fotbalist al tuturor timpurilor. 

Al doilea personaj e Diego, copilul născut într-o mahala din Buenos Aires, într-o familie săracă în care tatăl trebuia să se trezească la 4 dimineața pentru a-și întreține soția, cele patru fiice și mezinul. Cu un realism impresionant, Signorini îi schițează portretul în documentar: 

“Diego nu avea nicio legătură cu Maradona, dar Maradona l-a tras pe Diego după el oriunde s-a dus. Am înțeles că unul era Diego, iar altul era Maradona. Diego era un copil nesigur, un băiat minunat. Maradona era personajul pe care a trebuit să-l inventeze pentru a face față cerințelor de business din fotbal și solicitărilor media.  Maradona nu-și permitea să arate nicio slăbiciune. Într-o zi, i-am spus că aș merge cu Diego până la capătul lumii, dar cu Maradona n-aș face nici măcar un pas. Mi-a răspuns: “Da, dar dacă nu era Maradona, aș fi fost și acum în Villa Fiorito”.

Fragilul Diego a plătit toate deconturile lui Maradona. În timp ce fotbalistul dribla, dădea goluri fenomenale și devenea celebru, prietenia îi era căutată de mafie și consolidată cu droguri și femei. Maradona primea favorurile, Diego le consuma.

Când Maradona s-a retras, Diego a continuat să trăiască viața tulburată a geamănului său. Curele de dezintoxicare din Cuba, momentele de cădere psihică, apoi sechelele fizice care-l aduseseră aproape în imposibilitatea de a mai vorbi, toate au fost duse pe umeri de băiețelul fragil care a fugit din mahala fără să știe că lumea nu avea nevoie de el, ci de Maradona. 

Lacrimile din studioul TV Studio sunt lacrimile acelui copil nesigur. 

Diego e cel care a murit astăzi, în urma unui atac de cord, la o lună după ce suferise o intervenție pe creier. Maradona va trăi pentru totdeauna. 

Lumea pe el l-a vrut și-l va păstra egoistă, vorace, până la sfârșitul timpurilor. 

Comentarii (23)Adaugă comentariu

Red Fan (5 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 20:59

Foarte bine scris !

nebulaEXE (4 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 21:05

pentru mine, exceptionala analogia (altii pot avea alte gusturi). am lacrimat si eu pe masura ce am avansat cu lectura articolului.

Dancu (1 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 21:12

Am uitat de Pele ?

Dancu (1 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 21:14

Am uitat de Pele ?

Andrei (22 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 21:18

Imi pare rau, insa nu am cum sa glorific abuzul de droguri si trisatul in sport. Maradona a fost un fotbalist mare, insa cu o mana a adunat, cu celalta a risipit, asa ca e cam pe zero la final. E bun pentru povesti savuroase spuse la nepoti la gura sobei sau pentru o presa avida de senzational. Pentru modele in viata, cautam in alta parte. La fel pentru etichete de tipul "tragedie imensa". Tragedie imensa a fost moartea lui Kobe Bryant. Maradona, la ce viata a avut, e de mirare ca a trait pana la 60.

george (7 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 21:26

Jos palaria d-le Stucan.

Andrei (1 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 21:42

A fost un geniu. Probabil cel mai bun jucator din toate timpurile. Asta ar trebui sa tina minte lumea despre el. Prea mult se insista pe viata extrasportiva.avea placerea aia a driblingului de a-si distruge adversarul si chiar spre finalul carierei nimeni nu avea curajul sa se duca singur 1 la 1 contra lui. Circula niste clipuri cu el la antrenament, o placere sa te uiti cum jongla, isi punea mingea pe ceafa, pe cap, pe calcai, absolut unde vroia.Maradona-cel mai bun din toate timpurile. Atat

fcu1948 (1 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 22:14

@Andrei Maradona a trișat înscriind golul cu mâna in meciul cu Anglia. Dar uiți contextul, rănile războiului cu perfidul Albion pentru Insulele Malvine erau in 1986 încă deschise in inimile argentinienilor. De aici și celebra expresie ca acel gol a fost mâna lui Dumnezeu, un fel de răzbunare divina pentru pierderea teritorială suferită de Argentina. Da, Maradona a trișat atunci. Dar Messi și alți idoli din prezent trișează meci de meci plonjând fără sa fie atinși de adversari, cerșind faulturi. In schimb Maradona, mic și îndesat, își provoca adversarii, cauta contactele fizice, nu se ferea de ele. Iar Maradona, spre deosebire de Messi, a câștigat de unul singur Cupa Mondiala si a făcut dinte-un club anonim, cum era Napoli in anii ‘80, o forta in cel mai puternic campionat din lume la acel moment. De aceea Maradona este un zeu pentru Argentina, iar Messi doar un super fotbalist.

gigica (5 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 22:26

Bravo Stucane! Asa se face un articol bun.

Andrei (22 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 22:47

@fcu1948. Daca episodul respectiv era singurul derapaj din activitatea lui Maradona, ti-as fi dat dreptate, insa omul era de o moralitate indoielnica si sunt zeci de exemple care o dovedesc.

Raul (1 comentarii)  •  25 noiembrie 2020, 23:22

Italienii il catalogheaza ''fuori classe"... Bravo Costine,super articolul!!!

fcu1948 (2 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 0:34

@Andrei Tu l-ai descris drept trișor și eu ti-am explicat contextul acelui faimos gol cu mâna. Da, in viata parsonala, Maradona nu a fost un sfânt, ba din contra. Și a plătit cu vârf și îndesat pentru toate excesele și abuzurile comise. Inclusiv cu viata pierdută prematur. Dar asta nu stirbeste cu nimic ceea ce a creat pe terenul de fotbal, geniul de care a dat dovada acolo in iarba. Înger și demon, Maradona a fost și va rămâne, alături de Pele, cel mai bun fotbalist din toate timpurile.

Ilie (17 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 5:11

Bani obținuți de pe urma morții unui mare jucător. Ești un corb!

Andrei (22 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 7:06

@fcu1948 Trisatul e trisat, mosule, nu exista context pentru marlania aia si nici scuza, iar fotbalul si politica nu trebuie sa aiba treaba oricum.

Fane (15 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 8:33

In '86 in timpul Campionatului Mondial un coleg incantat dupa fiecare joc al lui Maradona cand venea la serviciu spunea solemn : "O Riccadonna pentru Maradona daca ia titlul mondial!" A doua zi dupa terminarea campionatului a venit cu vermouth-ul promis care chiar se gasea in alimentarele vremii. DUMNEZEU SA-I IERTE PE AMANDOI!

SRG (1 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 8:53

Trist, emotionant, adevarat. Cel mai bun articol despre Maradona, pe care l-am citit in ultimele 24 de ore.

fcu1948 (2 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 10:11

Copchile, asculta la “mosul” aici: trăiești intr-o utopie, intr-o lume ideală și prin urmare imaginară. Indiferent de ce crezi tu, Maradona este și va rămâne un geniu, o legenda. Iar legendele nu mor niciodată!

gigica (5 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 11:30

@Andrei: Asa e! N-ai cum sa intelegi vreodata de ce toata lumea il considera cel mai mare desi a inscris acel gol cu mana si a abuzat de droguri.

maledepecher (1 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 14:23

las asta aici https://www.youtube.com/watch?v=Vk7GtkpLrBc&ab_channel=GOALSIDE%21

Cris (10 comentarii)  •  26 noiembrie 2020, 17:36

Andrei, ce spui tu are o parte de insemnatate. Dar, in primul rand, astfel de aspecte nu pot sa elimine valoarea sportiva, calitatile dovedite in teren si rezultatele fantastitice obtinute de catre el singur in numele unor echipe medii (nationala Argentinei) si mediocre (Napoli). Asta este unicat, toti ceilalti mari jucatori ai lumii au obtinut rezultate in angrenajul unor echipe uriase, cu jucatori de valori f mari. Prin asta, Maradona este UNIC si CEL MAI MARE FOTBALIST AL LUMII. Apoi, aspectul vietii extrasportive este relevant doar daca se aplica in mod unitar tuturor. Iar in logica asta, ar trebui condamnatai multi mari fotbalisti din istoria fotbalului, in legatura cu varii escapade sau chiar fapte antisociale savarsite in viata extrasportiva. De pilda, cel mai de condamnat si supus oprobriului public dintre toti ar trebui sa fie Messi, care este un infractor condamnat pentru infractiuni economice (evaziune fiscala). Messi a fost condamnat la inchisoarea cu suspendare 21 de luni. Motivul pt care a fost condamnat cu suspendare este legat de faptul ca legea spaniola prevede inchisoare cu executare pt pedepse de peste 24 de luni, dar asta este un aspect irelevant, intrucat Messi a fost dovedit si condamnat ca infractor prin condamnarea la inchisoare cu suspendare. Iar statutul de infractor condamnat (cu executare sau suspendare) ar trebui, dupa teoria ta, sa-i afecteze flagrant cariera si sa fie supus oprobriului pulbic, ceea ce nu se intampla. Si oricum, petele negre din viata extrasportiva nu vor elimina niciodata valoarea sportiva si rezultatele fantatistice ale marilor sportivi (Maradona, Messi, Cristiano Ronaldo, Rivaldinhio etc.).

Andrei (22 comentarii)  •  27 noiembrie 2020, 18:12

@ Cris. Nu e cum spui tu. Cand se dezvolta un cult al personalitatii, cum este cazul lui Maradona, nu mai poti evalua persoana in cauza doar pe principiul rezultatelor sportive, ci trebuie sa o faci in intregime, fiindca persoana respectiva devine model de comportament pentru o generatie intreaga. Nu am cum sa validez o persoana care are atitudine de interlop in afara terenului sau sa glorific trisatul la cel mai inalt nivel in sport, la cupa mondiala.

Petrao (1 comentarii)  •  29 noiembrie 2020, 8:23

@Andrei...ai tot dreptul la opinie, cum îl avem fiecare...pt mine, Maradona a fost un geniu al oamenilor "mulți" din popor, cu bune și cu rele ca și noi, și ne-a adus enorm de multă bucurie...pur și simplu pentru noi este cel mai mare din toate timpurile, e de al nostru, ca să zic așa... Pe o cola la ciob...pariez că ești simpatizant usr

Gino (1 comentarii)  •  29 noiembrie 2020, 20:36

Excelent comentariu

Comentează