Noua himeră a lui Cortacero: scrisoarea de garanție

De ce ultima promisiune a lui Cortacero e o nouă himeră și cum ar putea profita spaniolii de pe urma “investiției” de la Dinamo în mod ocult

Pablo Cortacero și Rufo Collado, reprezentanții fondului de investiții nevăzut care a preluat Dinamo, și-au manifestat în ultimele 24 de ore indignarea față de ceea ce ei numesc o campanie media de destabilizare a clubului. În ultimele două săptămâni, pe fondul rezultatelor proaste, site-urile de sport au scris, justificat, despre incertitudinea financiară de la Dinamo, la doar câteva luni după teoretic benefica preluare de la Ionuț Negoiță.

Gazeta a publicat ieri informații sensibile despre trecutul spaniolilor de la Dinamo: cum au înființat academii-fantomă în Egipt și cum s-au asociat în România cu un fost fotbalist mediocru căutat de prieteni și parteneri de afaceri pentru datorii. 

În replică, Cortacero – blocat în Spania de măsurile anti-Covid – a anunțat într-un interviu pentru ProSport că până la finalul săptămânii va prezenta o scrisoare de garanție bancară de 19 milioane de euro. 

Informația are efect de anestezic asupra fanilor tot mai nemulțumiți. 

Dar ce valoare reală are anunțul lui Cortacero?

Garanțiile fără acoperire ale arabului care voia Dinamo

Ne întoarcem în timp în ianuarie 2020, când clubul englez Charlton a fost preluat de un fond de investiții la fel de misterios precum cel din spatele lui Cortacero. În față a apărut un pretins prinț arab, Tahnoon Nimer, coincidență, același care dorea și Dinamo împreună cu omul de afaceri român Claudiu Florică. 

Nimer a încheiat o înțelegere secretă cu fostul proprietar al lui Charlton, Roland Duchatelet, cu o puternică latură imobiliară. Deal-ul a fost dezvăluit în exclusivitate într-o investigație a Gazetei. Investitorul a plătit o liră sterlină și a garantat prețul real de achiziție al clubului, 50 de milioane de lire sterline, din viitoarele încasări generate de apartamentele care urmau a fi construite pe terenul rămas după demolarea stadionului The Valley. 

Pentru a oficializa schimbarea de proprietari în fața English Football League (n.r. – Liga engleză, care gestionează liga a doua, a treia și a patra), Nimer a prezentat o garanție bancară de 50 de milioane de dolari (foto sus). Garanția a fost considerată neconvingătoare de Ligă, dar Nimer a refuzat o verificare oficială la banca Al Hilal. Ulterior, a adus alte garanții emise de bănci egiptene, considerate la fel de neconvingătoare. 

În cele din urmă, cu clubul pe marginea prăpastiei și cu fanii în prag de revoltă, Nimer a acceptat să “vândă” Charlton mai departe. De fapt, a acceptat ca dealul imobiliar cu Duchatelet să fie preluat de alți investitori. 

Ce a câștigat Nimer de pe urma acestei mascarade e greu de știut. Oponenții săi din lunile petrecute în club susțin că “prințul” – aparent, fiul nelegitim al unui prinț – a consumat din lichiditățile aflate în conturile lui Chalton în momentul “preluării” clubului. 

Să presupunem că fondul de investiții reprezentat de Cortacero nu ar fi de bună credință. Ce ar putea lua spaniolii din conturile clubului Dinamo? Câteva indicii:

• bani din drepturile TV și contractele de publicitate pentru acest sezon
• bani întorși de impresari, la “negru” din salariile mari și din primele de instalare pentru jucătorii aduși

Un alt beneficiu ar putea fi dedus dintr-un alt caz concret. 

Pagniello, CFR Cluj și banii ștorși din imagine

În iulie 2013, CFR Cluj semna un parteneriat pe trei ani cu un australian de origine italiană, Maurizio “Morris” Pagniello, cu scopul de a înființa Academia Internațională CFR Cluj. Aparent, Pagniello avea un profil mai vizibil decât al spaniolilor de la Dinamo. Conducea o școală de fotbal aparent respectabilă care îi avea ambasadori pe foștii mari fotbaliști Abel Balbo și Roberto Carlos și fusese investitor la mai multe cluburi, inclusiv din Spania. Școala sa, Genova International School of Soccer (GISS), era vizibilă pe bannere inclusiv la clubul Getafe unde în perioada respectivă a lucrat, coincidență, Juan Jose Melero Marin, unul dintre spaniolii din spatele grupului de la Dinamo. 

O căutare pe paginile de Facebook ale lui Pagniello crea senzația unui om extrem de credibil și de bine conectat: italo-australianul era pozat alături de toate marile staruri ale fotbalului mondial, având inclusiv o imagine alături Balbo și de Papa Francisc (foto jos) cu ocazia unei vizite la Vatican.

În realitate, Pagniello era altcineva decât pretindea. 

Jucătorii australieni, canadieni, americani, singaporezi și indieni aduși la Academia Internațională CFR Cluj au fost escrocați, fiind amăgiți să plătească sume importante pentru a ajunge la un club european care jucase în Liga Campionilor. Unul dintre ei, canadianul Jordan de Graaf, a povestit ulterior pentru Gazetă:

“Morris îmi datorează 10.000 de dolari canadieni. Tatăl meu îi trimitea banii”.

Folosindu-se de știrile favorabile la adresa sa publicate de presa încrezătoare din țările în care apărea, Pagniello profita de publicitate. Folosind un expert IT-ist, detecta în țările de pe mai multe continente copii de părinți bogați dornici să facă o carieră în diverse domenii. Pagniello –  cu o imagine respectabilă creată în online – îi contacta pe părinți și le promitea facilitarea unei cariere pentru copii. 

Un exemplu: un milionar indian cu un băiat dornic să facă fotbal plătea toate deplasările prin lume ale lui Pagniello împreună cu fostul atlet canadian Ben Johnson.

Suspendat pentru implicarea în trucare de meciuri

Mai grav, însă, Pagniello profita de “investițiile din fotbal” pentru a manipula rezultatele meciurilor. Conform unui raport secret al Ligii Profesioniste de Fotbal Spaniole, la care Gazeta a avut acces, “mafia italiană a încercat să se infiltreze în fotbalul spaniol în iulie 2014, atunci când un individ pe nume Morris Pagniello, asociat cu italienii de la Eldense, a venit la clubul Cultural Leonesa cu promisiunea de a injecta bani și de a aduce jucători”.

Peste doar câteva luni, Pagniello era reținut în Italia în dosarul Dirty Soccer, al patrulea caz major deschis de procuratura italiană în fotbal. Italianul în vârstă de 40 de ani a fost acuzat de “omessa denuncia”, adică tăinuire a unui aranjament. 

Achitat în instanță, el a fost suspendat de Federația italiană 8 luni și amendat cu 35.000 de dolari, fiind unul dintre cei 38 de oameni de fotbal sancționați pentru implicarea într-o rețea a mafiei calabreze, cu ramificații în Serbia, Slovenia, Malta și Albania.

Deocamdată, nu există nicio dovadă concretă că spaniolii de la Dinamo au vreuna dintre intențiile oculte prezentate mai sus.

Dar până acum, în afara jucătorilor aduși cu salarii uriașe, credibilitatea grupului reprezentat de Pablo Cortacero și Rufo Collado nu poate fi întregită prin respectarea promisiunilor financiare – exact cum s-a întâmplat și în cazurile de mai sus – sau măcar prin divulgarea sursei banilor care urmează a fi injectați în club. 

Pretinsul fond de investiții – ascuns printr-o firmă din Luxemburg cu acționariat în paradisul fiscal Panama – pare o himeră, iar o scrisoare de garanție de 19 milioane de euro nu va spulbera această impresie. 

Dacă scrisoarea va putea să mai iasă vreodată din Spania blocată de Covid. 

PS – Esența lunilor de până acum de la Dinamo poate fi extrasă dintr-o declarație dată Gazetei de unul dintre directorii de la Charlton din perioada investiției lui Tahnoon Nimer. Jonathan Heller e fostul secretar al Agenției Europene pentru Energie Atomică în anii ’90:

„I-am zis lui Nimer: “Dacă ai banii, de ce ești atât de timid? De ce folosești garanții? Dacă îi ai, arată-le banii și demonstrează-le că sunt banii tăi!”