Radu Paraschivescu

Drumul din lumea sportului către lumea cărților este mai scurt decât pare. În fond, totul este o problemă de sintaxă

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Radu Paraschivescu
Ţara „nu cumva”-urilor

Campionatul înaintează spre ultimul minut al ultimei etape ca sergentul din poezia lui Alecsandri: „târând al lui picior”. E o ediţie de risc şi de asterisc, căreia i se va cuveni o notă de subsol în statistici: „Campionat început în […]

...

No panic, Man, sau „Primiţi cu fotbalistul?”

Ce rost are să vorbeşti despre un transfer după realizarea lui? E mult mai bine să baţi toba sau câmpii înainte ca el să eşueze. Asta dacă s-a pus cu adevărat problema ca un fotbalist să plece de la clubul […]

...

Vulturul a aterizat. În cap

Jucând aşa cum o face în ultimele meciuri, Lazio are şanse ceva mai mici să devină campioana Italiei decât are proaspătul candidat Kanye West să câştige alegerile prezidenţiale din America, eventual cu sloganul „Yes, we Kanye”. Elon Musk şi-a anunţat […]

...

Gripa vrajbei noastre

Sinteza cursului scurt de epidemiologie a fost rostită sâmbătă de specialistul Bogdan Vintilă: „Coronavirusul este o gripă cu un marketing foarte bun”. Pe aceeaşi logică, tigrul este o mâţă cu un marketing de poveste. Nu ucide doar şoareci, ci şi […]

...

Lecţia de sănătate

De-a nibelungul şi de-a nivelatul Germaniei, Bayern München îşi continuă defilarea. Mai sunt patru etape şi va fi din nou campioană. Clar, curat, fără scenarii de tipul „Ce-ar fi fost dacă?”. Şansele celorlalte echipe la titlu sunt astăzi fantezii aritmetice.

[…]

...

Strigăt cu piciorul

Să nu trecem atît de repede peste un gol atît de plin de tîlc!

Érik Lamela are talent şi de dat altora, însă arată ca o grisină bipedă. Pala de vînt pare un duşman gata să-i vină de hac. Iar […]

luni, 27 octombrie 2014, 12:13

Să nu trecem atît de repede peste un gol atît de plin de tîlc!

Érik Lamela are talent şi de dat altora, însă arată ca o grisină bipedă. Pala de vînt pare un duşman gata să-i vină de hac. Iar în Anglia asta costă mult şi se amortizează greu. Lamela e al nu se ştie cîtelea stîngaci din Argentina chemat să continue linia Maradona-Messi. Povestea lui e un vîrtej de interese şi combinaţii în care fotbalul a pierdut lupta cu profitul. Cînd Roma l-a vîndut la Tottenham, fiecare partener al tranzacţiei a suferit. În locul lui Lamela, Roma l-a adus pe Adem Ljajici, un fel de Mutu în variantă sîrbească, blazat din postadolescenţă şi convins că i se cuvin toate alinturile lumii pentru cele patruzeci de minute pe an în care joacă la nivelul reclamei şi al salariului. Nici Tottenham nu s-a pricopsit, cîtă vreme Lamela a ajuns pe White Hart Lane ca să-l facă uitat pe Gareth Bale. Rezultatul? Lumea a început să uite de Lamela.

Joia trecută, în plină toamnă londoneză, Érik Lamela a răbufnit. Trecuse cam o treime din meciul cu Asteras Tripolis cînd lui Lamela i-a venit să urle că nu mai suportă banca de rezerve. Ce-a urmat se ştie. S-a trezit din întîmplare cu o minge, şi-a înnodat picioarele („nu încercaţi aşa ceva acasă”) şi a aruncat mingea în poartă de la marginea careului mare. (VIDEO cu golul) A fost golul anului? Evident. Dar nu asta l-a interesat pe Lamela. Golul acesta, cu un procedeu pe care l-am mai văzut la Eden Hazard şi Angel Di Maria, a fost de fapt un strigăt cu piciorul. Iar Lamela, într-o citire subiectiv-diletantă, n-a cerut şansa de-a juca mai mult la Tottenham. Nu are blazonul lui Di Maria, robusteţea lui Hazard sau încăpăţînarea lui Aguero. E prea fin şi prea crocant pentru o bucătărie care premiază cartoful fiert sau plăcinta cu rinichi.

Pe scurt, Érik Lamela şi-a regizat propriul clip publicitar cu Asteras. În timpul filmărilor, el a avut grijă să strige suficient de tare încît să-l audă cine trebuie: „Luaţi-mă de-aici!”. Rabona lui care a prins toate buletinele de ştiri şi a făcut să curgă ghirlande de superlative din tastaturi a fost un fel de-a agita o lanternă a disperării. Pe bani foarte mulţi, Lamela a naufragiat într-un fotbal în care nu se poate acomoda şi pe care nu-l înţelege. Pe un ţărm unde se întunecă repede. Or, fotbalul lui Lamela e jocul unei creaturi diurne, care are nevoie de soare, lumină şi şolduri unduioase. Tinereţii lui nu-i trebuie un sfetnic coliliu, ci un mediu prielnic. Iar dacă întoarcerea la Roma ar fi anevoioasă procedural, rămîn Spania şi Portugalia, unde un şmecher cu zestrea lui ar putea seduce săptămînă de săptămînă. Şi unde rabona ar fi un artificiu, nu un strigăt.

Comentarii (55)Adaugă comentariu

Obiectiv (461 comentarii)  •  1 noiembrie 2014, 9:26

Imi cer scuze ca intervin, dar a face apologia unui club la modul evident (si asumat, ce-i drept) subiectiv poate genera reactii contrare!
Suporterii cluburilor germane (si nu ma refer doar la Leverkusen si Schalke, care au incasat zeci de goluri in Ch. League in sezonul trecut) au devenit atat de aroganti, incat trebuie sa li se reaminteasca si unele accidente recente, pe numele lor Real Madrid, Hamburg, Borussia Monchengladbach, Arsenal (si in viitorul apropiat, pentru unul dintre cele doua cluburi vizate, indraznesc sa anticipez)!
Una peste alta, Bayern a fost, este si va fi port-drapelul fotbalului german (Dortmund a stralucit doar intermitent, Monchengladbach revine in prim-plan dupa circa 4 decenii de „tacere”, iar Hamburg a ajuns sa joace baraje pentru a ramane in Bundesliga), dar Robben a facut meciuri exceptionale si la „nationala”, ca si Ribery, de altfel! Daca olandezul va fi jucatorul anului (ar merita-o), acest lucru se va intampla in special datorita evolutiei de la CM! O.

Radu Paraschivescu (2249 comentarii)  •  1 noiembrie 2014, 10:13

@ gery 76

Va multumesc si eu pentru complimente. R.P.

Radu Paraschivescu (2249 comentarii)  •  1 noiembrie 2014, 10:16

@ Obiectiv

Sa stiti ca si articolele acestea (plus celelalte din Gazeta) tot asa ceva fac: genereaza reactii. Uneori contrare, e absolut normal. Ii puteti cere unui suporter sa fie manierat, dar nu cred ca-l puteti dresa pentru obiectivitate. Am mai spus chiar aici, suporterul e subiectiv. N-are cum sa fie altfel. Faptul ca recunoaste superioritatea unui adversar il face sa fie corect. Intre corect si obiectiv sunt insa cateva diferente. R.P.

Obiectiv (461 comentarii)  •  1 noiembrie 2014, 11:53

@ Radu Paraschivescu
Aveti dreptate, fara indoiala, dar cred ca sunt si persoane aflate pe la jumatatea distantei dintre semnificatiile celor doi termeni.
Reactia mea a fost cauzata si de comentariile pe care le aud pe Eurosport 2, la meciurile din Bundesliga; neputand (inca) sa le scriu comentatorilor (doi sunt profund subiectivi, dar pe unul l-as exonera de orice acuzatie, intrucat este inca tanar) de acolo, m-am folosit aceasta ocazie (de a-i raspunde, indirect, lui @ gery 76)! O.

Obiectiv (461 comentarii)  •  1 noiembrie 2014, 11:54

Scuze, am omis o prepozitie! O.

Comentează