Fotbal cu oameni şi îngeri
Pierluigi Collina vrea să aducă legea talionului în fotbal Se comit uneori, cum bine se ştie, nedreptăţi în numele dreptăţii. Oameni bine intenţionaţi formulează uneori propuneri de bună-credinţă care cad la vot şi sfîrşesc în pubelă. De ce? Tocmai fiindcă […]
Pierluigi Collina vrea să aducă legea talionului în fotbal
Se comit uneori, cum bine se ştie, nedreptăţi în numele dreptăţii. Oameni bine intenţionaţi formulează uneori propuneri de bună-credinţă care cad la vot şi sfîrşesc în pubelă. De ce? Tocmai fiindcă iniţiatorii lor insistă să fie romantici într-o lume clădită pe compromis şi fraudă. În această familie a candizilor cu glas puternic a intrat, iată, şi Pierluigi Collina, fost simbol al justiţiei pe teren. (Asta chiar dacă o memorie bine dresată poate aduce la lumină şi episoade îndoielnice – Olanda-Cehia 1-0 la Euro 2000, de pildă.)
Collina este, de ceva vreme, avocatul unei reguli pe care ar vrea-o dezbătută de International Board şi care, în esenţă, sună aşa: „Jucătorul care comite un fault grav trebuie să părăsească terenul pînă cînd cel pe care l-a faultat revine în joc sau este înlocuit”.
Măsura pe care-o propune Collina e un fel de talion fotbalistic. Un „ochi pentru ochi” a cărui aplicare ar conferi arbitrajului dimensiunea solomonică a înţelepciunii. Însă asta doar în teorie. („O idee aplicată e un înger căzut”, spune poetul.) Practic, o asemenea iniţiativă e sortită eşecului din cauza propriilor efecte secundare. Fotbalul nefiind altceva decît viaţă cu mingea la picior, actanţii lui se vor comporta pe teren la fel ca în afara lui: vor căuta portiţa de ieşire, modalitatea de eludare. Sau măcar metoda de-a împinge noua regulă în ridicol.
Nu e greu de prevăzut ce-ar putea să se întîmple dacă amendamentul Collina ar trece. S-ar pierde timp, s-ar înmulţi protestele la deciziile arbitrului, s-ar fragmenta jocul mai dihai ca pînă acum.
Şi nu doar atît. Se ştie bine că fotbalistul are în general cultura ciupelii.
Din acest motiv, măsura cerută de Collina îi va expune în primul rînd pe fotbaliştii decisivi pentru echipele la care joacă. La primul fault al unui „fuoriclasse” asupra unui mediocru, acesta din urmă va avea grijă – chiar dacă n-a păţit mare lucru – să rămînă pe tuşă cît mai mult. Echipa lui va avea de cîştigat. Şi va fi greu doar pînă la crearea precedentului.
Ulterior, o măsură care-ar fi trebuit să cimenteze etica fotbalului nu va face altceva decît să încurajeze lipsa de etică, şmecheria cu alibi. Altfel spus, „amendamentul Collina” are şanse să reziste doar dacă joacă îngerii între ei. În momentul cînd coborîm în teluricul unui meci de campionat sau Cupă, efectul se schimbă.
„Sistemul actual este nedrept fiindcă îi creează un avantaj celui care a făcut rău”, suspină Pierluigi Collina. Aşa e. Numai că, odată aplicată, ideea lui îl va ajuta pe cel care a fost victima unei nedreptăţi să facă rău la rîndul lui.