Blestemul talentului lui Budescu
Era minutul 22 când mingea a ajuns la Budescu, aflat la marginea careului lui Kasper Schmeichel. Spre deosebire de jocul cu Kazahstan de săptămâna trecută, la Copenhaga aceasta a fost una dintre rarele ocazii în care vedeta de la FCSB […]
Era minutul 22 când mingea a ajuns la Budescu, aflat la marginea careului lui Kasper Schmeichel. Spre deosebire de jocul cu Kazahstan de săptămâna trecută, la Copenhaga aceasta a fost una dintre rarele ocazii în care vedeta de la FCSB a avut o poziție favorabilă în fața porții adverse.
De data asta, însă, cel poreclit cu afecțiune “Budi” n-a avut timp. Fundașii danezi nu au plecat în alunecări “până la jumătatea terenului” – cum i-a caracterizat analistul Telekom, Basarab Panduru, pe naivii băieți kazahi -, astfel că Budescu a trebuit să tragă repede. Luftul său îngrozitor a trimis mingea paralel cu linia careului la Stanciu, care a luftat și el ridicol.
E una dintre fazele care caracterizează jocul făcut duminică seară de fotbalistul atât de lăudat în Liga 1. A doua s-a petrecut în minutul 49 când Budescu – veșnic îndrăgostit de spațiile minuscule deschise între picioarele adversarilor – i-a dat “craci” lui Dalsgaard, apoi s-a prăbușit pe linia de fund în loc să continue faza și să centreze în careu. Arbitrul a ignorat contactul ușor acuzat de Budescu, iar acesta l-a trimis la origini, i-a pomenit morții și i-a făcut și câteva provizii. Evident, a primit cartonaș galben.
În minutul 65, sătul și el de jocul în gol al mijlocașului sau poate conștient că Budescu a obosit, Contra l-a înlocuit cu Bancu. Selecționerul căuta o soluție în banda stângă, după eliminarea prostească a lui Ganea, iar cel sacrificat a fost omul pe care mulți români îl văd drept noul geniu al fotbalului românesc.
În 10 oameni, România avea nevoie de truditori care să anuleze avantajul numeric al danezilor. Orice balast trebuia aruncat peste bord.
Budescu are 28 de ani. A jucat un tur în sezonul în care Astra a devenit campioană, a calificat naționala la Euro 2016 cu golurile de la Thorshavn și trage FCSB după el în acest sezon, dar cu toate astea rămâne un mare mister.
Indiscutabil, unul dintre cei mai tehnici fotbaliști văzuți în ultimele decenii pe stadioanele de la noi, Budescu are o nonșalanță fatală pentru adversarii din Liga 1 și din Europa League. Ușurința cu care se descotorosește de marcaj îi terorizează pe fundașii din Feroe sau Kazahstan.
În fața unor adversari cu adevărat serioși, cum s-a întâmplat la Copenhaga, fentele lui Budescu devin simple “floricele” inofensive. Avocații săi vor invoca cele două goluri marcate pentru Astra în fața lui West Ham, dar meciul acela reprezintă pur și simplu o excepție. Fundașii centrali folosiți de Slaven Bilic în partida din august 2015 au fost un fundaș dreapta prin excelență, Jenkinson, și un canadian, Henry, care nu are nici acum un minut jucat în Premier League.
Plătit cu 20.000 de euro pe lună la FCSB, Budescu a ajuns mai mult ca sigur în punctul de vârf al carierei. Mai sus de atât nu are unde ajunge. Cel supranumit cândva “Sărmăluță” nu poate juca în prima ligă din Anglia, Spania, Germania sau Franța.
Cum poate fi cineva atât de sigur?
Simplu. Nu uitați, Budescu nu a putut juca nici măcar în liga secundă din China.
Joia trecută, la Ploiești, obiectivele camerelor TV au surprins colacul de grăsime de sub tricoul său galben în momentul în care celebra primul gol cu Kazahstan. Deși a slăbit de la venirea în București, indicele de grăsime din corpul său rămâne ridicat, aproape dublu față de cel al lui Deac.
În fotbalul profesionist din 2017, kilogramele în plus sunt ca niște bile de oțel agățate de glezna unui jucător. Da – spun fanii lui – , dar Budescu are un talent care compensează lipsa unui fizic exemplar. În definitiv, și Maradona a fost poreclit “Butoiașul atomic” și a câștigat titlul mondial de unul singur în 1986.
Raționamentul e corect până la un punct. Adică până în clipa când deschizi un clip, oricare, cu Maradona jucând. Uitați-vă cu atenție la viteza lui, priviți fără teamă intrările criminale ale fundașilor chiar dacă instinctul vă va face să închideți ochii. Tălpile fioroase care ar putea smulge ligamente îl întărâtau pe Maradona, aveau efectul produs taurilor de acele “banderillas” înfipte între umerii animalului.
Fani ai lui Budescu, priviți adevărul în față! Marii fotbaliști ai planetei dotați cu un talent comparabil cu al favoritului vostru aveau ceva în plus. O voință de fier și dorința de a deveni cei mai buni.
Sute de fundași mari din campionatele puternice ale lumii i-ar sfâșia bucuroși gambele talentatului român, doar să-l aibă ca adversar. “Budi” n-are, însă, chef de ei. Răsfățatul patronilor din Liga 1 le vâră mingea printre picioare lui Balaur, Mihai Popescu, Miron sau Burcă și se crede cel mai bun.
Săptămână de săptămână, el își blesteamă din indolență talentul pe care l-a primit la naștere.