Bogdan Stelea: Apăram în multe meciuri la juniori, deşi pe Răzvan Lucescu venea să îl vadă nea Mircea

Bogdan Stelea a rememorat faptul că rivaliza la juniorii lui Dinamo cu actualul său antrenor, Răzvan Lucescu, şi apăra de cele mai multe ori în dauna fiului antrenorului lui Şahtior Doneţk.’Întîlnirile mele cu nea Mircea Lucescu au fost cel puţin ciudate. Prunea urcase la o grupă mai mare. La grupa ’68 eram eu cu Răzvan Lucescu. Şi domnul Gheorghe Timar ne schimba mereu, apăram pe rînd. La multe meciuri apăram eu, cînd nea Mircea venea să îl vadă pe Răzvan. Apoi el a plecat la Sportul.Prunea a debutat la Dinamo într-un un meci la Baia Mare, avea parcă 17 ani. Eu am fost împrumutat de Dinamo şase luni şi nu am mai rezistat. Am apărat doar două meciuri. Unul pentru că portarul titular era suspendat şi încă unul pe final de campionat. M-am întors la Dinamo de la Iaşi şi eram al doilea portar, deşi îi aveam contracandidaţi pe Moraru şi Prunea. În ’87 am apărat cîteva meciuri şi în ’88 deja eram titular. Aveam nebunia tinereţii, aveam emoţii inerente, dar dorinţa mea de a juca era atît de mare încît treceam peste orice’, a mai spus Stelea.

Bogdan Stelea a rememorat faptul că rivaliza la juniorii lui Dinamo cu actualul său antrenor, Răzvan Lucescu, şi apăra de cele mai multe ori în dauna fiului antrenorului lui Şahtior Doneţk.

‘Întîlnirile mele cu nea Mircea Lucescu au fost cel puţin ciudate. Prunea urcase la o grupă mai mare. La grupa ’68 eram eu cu Răzvan Lucescu. Şi domnul Gheorghe Timar ne schimba mereu, apăram pe rînd. La multe meciuri apăram eu, cînd nea Mircea venea să îl vadă pe Răzvan. Apoi el a plecat la Sportul.

Prunea a debutat la Dinamo într-un un meci la Baia Mare, avea parcă 17 ani. Eu am fost împrumutat de Dinamo şase luni şi nu am mai rezistat. Am apărat doar două meciuri. Unul pentru că portarul titular era suspendat şi încă unul pe final de campionat. M-am întors la Dinamo de la Iaşi şi eram al doilea portar, deşi îi aveam contracandidaţi pe Moraru şi Prunea. În ’87 am apărat cîteva meciuri şi în ’88 deja eram titular. Aveam nebunia tinereţii, aveam emoţii inerente, dar dorinţa mea de a juca era atît de mare încît treceam peste orice‘, a mai spus Stelea.