Peştele de la cap se împute
Degringolada de la Astra este numai rodul unui management lipsit de experienţă
Degringolada de la Astra este numai rodul unui management lipsit de experienţă
Dacă n-ar fi tristă, situaţia de la Astra ar fi teribil de hazlie. Una dintre echipele care se anunţa ca marea contracandidată la titlu a Stelei în acest an a ajuns la contraperformanţa de a nu cîştiga decît un joc din ultimele 10, iar acela, cu Pandurii, într-o situaţie cu totul specială, în ultimul minut, după ce mai bine de o repriză giurgiuvenii evoluaseră în superioritate numerică.
Paradoxal, succesul din Europa League în faţa celor de la Lyon, echivalent cu calificarea în premieră în grupele unei competiţii europene, n-a însemnat trambulina către o nouă dimensiune a echipei, ci hăul spre disperare. De atunci şi pînă azi, trupa de la Dunăre a pierdut poziţia de lider în Liga 1, a coborît pînă pe poziţia a 7-a a clasamentului, la 7 puncte în urma Stelei, a fost eliminată din Cupa României de Mioveniul lui Claudiu Niculescu, ucigaşul granzilor în acest sezon, şi a deziluzionat în parcursul din grupa europeană, în care n-a izbutit să strîngă vreun punct după primele 3 runde.
Disperat de hăul în care se cufundă echipa, născătorul ei, patronul Ioan Niculae, a început să caute vinovaţi. Întîi i-a găsit prin vestiar, numindu-şi jucătorii străini mercenari. Apoi s-a îndreptat către banca tehnică, pe care a pulverizat-o de grabă, fără să conştientizeze că acelaşi Daniel Isăilă îi adusese primele trofee din istoria clubului, Cupa şi Supercupa, şi-i dăduse echipei certificatul european. În fine, mai ieri l-a identificat drept ţap ispăşitor pe preşedintele clubului, Dinu Gheorghe, căruia i-a pus în cîrcă dezastruoasa campanie de achiziţii. Nici un cuvînt însă despre propria persoană.
Astra Giurgiu e un caz tipic de club condus de un om important, dar lipsit de experienţă. Vasile Conta, nu strada pe care se află MTS-ul, ci chiar fostul prieten al lui Creangă şi Eminescu, spunea că nu trebuie să-ţi tulburi liniştea cu învinuiri fără folos pentru greşelile trecutului. Foloseşte-te de experienţa lor, ca învăţătură pentru viitor. Ioan Niculae a părut că încearcă de cînd a poposit în fotbal să-l copieze pe Gigi Becali. Nu va recunoaşte niciodată asta, aşa cum niciodată n-a izbutit să-l învingă cu adevărat. Ar fi putut s-o facă dacă l-ar fi studiat bine şi nu i-ar fi repetat greşelile.
Căderea echipei din această toamnă era anunţată. Cu un lot extrem de subţire, care număra vreo 14 jucători la ora Supercupei de astă-vară, Astra nu avea cum să reziste pe 4 fronturi, aşa cum nici Steaua lui Becali n-a putut face faţă acum cîţiva ani cînd ajungea în semifinala Cupei UEFA în acelaşi sezon în care era eliminată de Electromagnetica în Cupa României. Fără un loc de cantonament, antrenîndu-se la Mogoşoaia, locuind în Berceni şi jucînd la Giurgiu, echipa nu putea evita o oboseală cronică, aidoma celei a Stelei din perioada în care Gigi era izgonit din Ghencea, pribegea pe la Buftea şi-şi juca meciurile pe teren propriu la Ploieşti. Ca să nu mai vorbim că promisiunile neonorate şi întîrzierile la plată sînt reţeta perfectă a eşecului în fotbal. Un domeniu în care peştele tot de la cap se împute, chiar dacă e de Dunăre.