Era de matematică

Sîmbătă după-amiază, Pandurii au schimbat profilul, fără să-şi fi pierdut diploma. Au trecut de la uman la real în liceul Ligii 1 în care-şi păstrează în continuare poziţia premiantului. Adică au schimbat lent şi fără urmări filosofia libertină atît de dragă lui Grigoraş, poezia frumoasă a fotbalului, pentru a o înlocui cu o teoremă aspră, cu rezultat exact, cea a matematicianului Pustai.

Sîmbătă după-amiază, Pandurii au schimbat profilul, fără să-şi fi pierdut diploma. Au trecut de la uman la real în liceul Ligii 1 în care-şi păstrează în continuare poziţia premiantului. Adică au schimbat lent şi fără urmări filosofia libertină atît de dragă lui Grigoraş, poezia frumoasă a fotbalului, pentru a o înlocui cu o teoremă aspră, cu rezultat exact, cea a matematicianului Pustai.

De ce de sîmbătă? Pentru că în faţa Braşovului, gorjenii au aliniat o formulă schimbată din temelii. Doar doi dintre titulari, Unguruşan şi Nistor, se regăseau la startul stagiunii precedente în primul 11, motiv pentru care putem să spunem răspicat că, de sîmbătă, această echipă nu-i mai aparţine lui Grigoraş, ci a devenit pe drept a lui Pustai.

Noul antrenor şi-a impus nu doar concepţia, mai aspră, mai fizică, mai directă pe poarta adversă, ci ne-a etalat un fotbal interesant în care am văzut doi playmakeri în acelaşi timp pe teren şi nici o aripă dreaptă. Eric şi Nistor, migrînd permanent şi alternativ din dreapta în centru, au trecut pe rînd la pupitru pentru a-l alimenta cu pase decisive pe Nicoară sau Matulevicius. Ceea ce a transformat jocul într-o ecuaţie de gradul unu, dar cu două necunoscute, imposibil de rezolvat de către braşoveni. Semn că la Tîrgu-Jiu ora de literatură a luat sfîrşit pentru a face loc orei de matematică. Sau a erei de matematică.