Dinamo e 4-4-2
Dario Bonetti a înţeles la timp că sistemul pe care el îl doreşte, 4-3-3, nu dă randament cu lotul şi timpul pe care le are la dispoziţie.Între toate lucrurile bune pe care le-a făcut de cînd a venit la Dinamo (organizarea jocului pe faza defensivă, aducerea rezervelor la o valoare apropiată de cea a titularilor, turn-over eficient între meciurile din Europa şi cele din Liga 1), Dario Bonetti tot încearcă schimbarea sistemului şi tot dă rateuri. A venit la echipă cu gîndul ăsta, precum Mourinho la Chelsea sau la Inter, să joace un 4-3-3 pe cît de ermetic pe faza defensivă, pe atît de sclipitor în atac. L-a încercat şi în turneul din vară, şi în startul campionatului şi, dacă nu asculta sfatul lui Cornel Dinu de dianintea meciului de la Piatra-Neamţ, murea înainte să se nască în campionatul românesc, sfîşîiat de armata contestatarilor.
Dario Bonetti a înţeles la timp că sistemul pe care el îl doreşte, 4-3-3, nu dă randament cu lotul şi timpul pe care le are la dispoziţie.
Între toate lucrurile bune pe care le-a făcut de cînd a venit la Dinamo (organizarea jocului pe faza defensivă, aducerea rezervelor la o valoare apropiată de cea a titularilor, turn-over eficient între meciurile din Europa şi cele din Liga 1), Dario Bonetti tot încearcă schimbarea sistemului şi tot dă rateuri. A venit la echipă cu gîndul ăsta, precum Mourinho la Chelsea sau la Inter, să joace un 4-3-3 pe cît de ermetic pe faza defensivă, pe atît de sclipitor în atac. L-a încercat şi în turneul din vară, şi în startul campionatului şi, dacă nu asculta sfatul lui Cornel Dinu de dianintea meciului de la Piatra-Neamţ, murea înainte să se nască în campionatul românesc, sfîşîiat de armata contestatarilor.
Dinamo Urziceni
Şuturi la poartă 17 10
Şuturi pe poartă 7 3
Ocazii 7 5
Posesie 48% 52%
Duminică seară, contra Urziceniului, italianul a vrut, pe de o parte, să-şi surprindă adversarul, iar pe de alta să mai încerce o dată. I-a pus pe Torje şi pe Zicu pe benzi, cu piciorul de bază în exterior, iar la mijloc l-a flancat pe N’Doye cu Kone şi Rus. Ce a rezultat? O încercare de a copia jocul Unirii, de a-i oferi iniţiativa, posesia şi de a puncta pe contre. Pentru că la atacul poziţional, numărul mare de mişcări făcute de senegalez, lipsa calităţii de constructor în cazurile celorlalţi doi jucători şi lentoarea lui Zicu au împiedicat dezvoltarea fazei de atac. Şi pe centru, unde nimeni nu trecea de nimeni într-un joc de 3 la 3, şi pe benzi, acolo de unde Zicu şi Torje au dat împreună doar două centrări. Cît despre faza de apărare, s-a văzut pe tabelă: 0-1.
Dinamo repriza l Dinamo repriza a ll-a
Şuturi 6 11
Centrări 2 12
Ocazii 3 4
Goluri 0 2
La pauză, experimentul a lăsat locul rutinei. Dinamo e acea echipă care ştie să joace fotbal în acel 4-4-2 pe care-l practică de un deceniu. Dincolo de caracterul unei echipe care a întors soarta unei partide, de la 0-1 la 2-1, sau de o tradiţie neagră care însemna 8 meciuri fără vreo victorie în faţa ialomiţenilor, dincolo de execuţiile superbe de la toate golurile şi de erorile lui Arlauskis, dincolo de doza de şansă care intervine la orice victorie obţinută în ultima secundă, rămîne decizia antrenorului de a nu merge pînă-n fundul gropii. Cu Alexe, atacant în locul unuia dintre cei 3 închizători, Rus, cu 4 la mijloc şi cu 2 în faţă şi cu mişcările repetate la antrenamente, dar aprofundate în ani de rutină, Dinamo a redevenit Dinamo. Iar Bonetti trebuie să fi înţeles două lucruri:
1. Că jucătorul român n-are cultura tactică a fotbalistului italian, care învaţă de mic principii de joc pe care ai noştri le descoperă după majorat
2. Că doar boul e consecvent, cînd trage la jug. Omul, şi cel inteligent cu atît mai mult, schimbă în momentul în care lucrurile nu funcţionează. Iar Bonetti a dovedit încă o dată că e şi om, şi inteligent.