Timpul, mai preţios decît calificarea

Bergodi are o cămaşă frumoasă, dar cu mînecile cam lungi pentru cît are de suflecat. Steaua e un brand mare pentru România, mult mai mare decît produsul scos pe tarabă în ultima perioadă, iar Cristiano are serios de lucru.

Bergodi are o cămaşă frumoasă, dar cu mînecile cam lungi pentru cît are de suflecat. Steaua e un brand mare pentru România, mult mai mare decît produsul scos pe tarabă în ultima perioadă, iar Cristiano are serios de lucru. A început, fireşte, cu consolidarea fundaţiei, misiune mai simplă decît ridicarea acoperişului din cel puţin două motive: primul, pentru că linia de fund a Stelei e cam aceeaşi cu cea care juca semifinală europeană în 2005, al doilea, deoarece Steaua nu şi-a pierdut de tot organizarea la care au trudit din greu Zenga şi Olăroiu.

Problemele Stelei încep de la recuperarea balonului. Pentru că sintagma aceea cu jucătorul care trebuie să facă ambele faze e musai să fie interpretată biunivoc. În sensul în care dacă cel ce nu se şi apără nu are ce căuta în fotbalul modern, acelaşi lucru e valabil şi-n sens invers. Iar dacă punem lupa pe mijlocaşii centrali, nici Toja, nici Bicfalvi n-ar merita un tricou de titular.

Una peste alta, Steaua a sărit primul hop. Dar, mai important decît calificarea în sine, Bergodi a obţinut o săptămînă în plus de linişte. Timp în care îşi va sufleca în continuare mînecile pentru a mai consolida ceva dintr-o construcţie care stă deocamdată în picioare, dar care scîrţîie serios.