Suporterii. Bugetul. Academia

Acestea sînt valorile care trebuie să guverneze orice club de fotbal. Cîte avem noi?

Nouă, la Politehnică, așa ni s-a spus mereu: cele mai complicate lucruri sînt formate dintr-o multitudine de lucruri simple. Că e vorba de motoare termice, de computere sau de business, expresia rămîne valabilă.

Cînd vrei să construiești ceva trainic și complex, ceva durabil, trebuie să ai în cap, extrem de limpede, harta lucrurilor simple de care ai nevoie pentru a-ți dezvolta produsul. Prezent la cursul de management sportiv derulat în urmă cu două săptămîni la Casa Fotbalului, managerul financiar al clubului Ajax Amsterdam, Jeroen Slop, le-a transmis dirigenților din fotbalul nostru care sînt pilonii pe care se poate dezvolta o afacere de succes în domeniul celui mai frumos și mai popular sport din lume.

Totul se învîrte în jurul suporterului. Pentru el se joacă fotbalul, iar el îl finanțează. De aceea, serviciile pe care conducătorii le fac fanilor trebuie să fie la cel mai înalt nivel. Spectatorii sînt cei care plătesc biletul de meci, care achită contravaloarea abonamentului TV, care cumpără produse promoționale.

Din punct de vedere financiar, el este finanțatorul numărul unu, iar cei din administrație trebuie să fie conștienți de asta! Pentru a-l putea ține aproape de arenă, de echipă, celui din tribună trebuie să-i acorzi cea mai mare atenție. Asta presupune în primul rînd să-i oferi condiții pentru a veni cu plăcere la meci. Adică să-i pui la dispoziție un stadion modern, cu facilități, unde să poată să-și petreacă o jumătate de zi de week-end alături de familie și prieteni.

Pentru asta Ajax și alte cluburi mari din Europa și-au construit propriile bijuterii de stadioane. Apoi trebuie să-i bagi în seamă nu doar formal. Nu să apelezi la ei doar atunci cînd ai nevoie! Pentru asta clubul din Amsterdam are un departament cît o armată, format din 15 oameni, care se ocupă de relația cu fanii, care răspund la un call-center, care oferă on-line informații plătitorului de bilete, nu doar cele logistice, ci și vești din interiorul echipei. Suporterii sînt cei care întăresc al doilea pilon: bugetul.

Care, în opinia lui Jeroen Slop, trebuie construit fără a depinde de componenta strict fotbalistică. Drepturile TV, ticketingul, magazinele on-line și off-line, sponsorii constituie intrările de bază în bugetul anual, iar ele trebuie să asigure existența clubului independent de realizările sportive, astfel încît o necalificare în Champions League să nu afecteze traiul societății de asemenea natură încît să o ducă spre faliment.

De asemenea, nici banii proveniți din transferuri nu trebuie să fie chestiune de viață și moarte, ci doar un fel de bonus, care să contureze un buget mai consistent pentru sezoanele viitoare.

Al treilea pilon al unui club sănătos îl reprezintă Centrul de copii și juniori. „Noi alocăm anual 11% din fonduri propriei Academii. Oricît de mare ar fi criza financiară, oricît de dezastruoase ar fi rezultatele sportive într-un sezon, oricîte economii ar trebui să facem, un lucru este de neatins: banii alocați creșterii juniorilor”, a întărit în finalul discursului său Jeroen Slop.

În fotbalul civilizat, axioma lui Slop nu mai e de mult o știre de presă. Am citit-o în autobiografia lui Ferguson, în filosofia Barcelonei, am auzit-o rostită la București de președintele lui Lyon, Jean-Michel Aulas. De fapt, am regăsit-o în orice discurs sănătos despre fotbal al unora care au reușit să facă din această activitate un business. Nu o bișniță!