Andrei Vochin

Cel mai bun ziarist dintre oamenii de fotbal și cel mai bun om de fotbal dintre ziariști. Pentru că le face pe amândouă

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Andrei Vochin
Fuga înainte de toate

„Și calul aleargă, dar nu dă lapte”. Asta e fraza preferată a celor care nu apreciază ceea ce înseamnă în ziua de azi calitatea fizică a fotbaliștilor. Curios e că în special foștii jucători iau în derâdere, de multe ori, […]

...

Scrisoare către vecinii mei din Chateau Mont Royal Chantilly

Dragii mei,

E trecut bine de miezul nopții. Am urcat în cameră imediat după ce l-am văzut pe „Săpun” coborând din mașina ce l-a adus, târziu, de la controlul antidoping. Șchiopăta din genunchi și din suflet. Unii dintre voi mai […]

...

De la nea Vanea la nea Bataclan

Parisul ne-a așteptat febril și atunci, și acum. Semantica e însă cu totul alta, fără ca asta să aibă vreo legătură cu faptul că în ’98 eram jurnalist acreditat, iar acum oficial. Tremurul ăla de dinainte de competiție e, din […]

...

Domnul Goe

Cu mare plăcere am lecturat vineri interviul pe care Justin Gafiuc i l-a luat lui Dorin Goian. Am regăsit aceeași stare de bine pe care o trăiesc de fiecare dată când mă întâlnesc cu acest bărbat, indiferent de context, în […]

...

Lobby și cei 4 A

Cu alte cuvinte, dacă-și va duce angajamentul la capăt, Lobonț va ajunge la 40 de ani. Știrea poate surprinde, chiar dacă, atunci când vorbim de portari, ne aducem aminte că Dino Zoff devenea campion mondial cam pe la aceeași vârstă.

[…]

...

Frumos și sănătos

Fotbalul ofensiv dă rezultate numai cînd se așază pe o solidă bază defensivă asigurată în primă instanță chiar de atacanți

duminică, 29 iunie 2014, 2:04

Fotbalul ofensiv dă rezultate numai cînd se așază pe o solidă bază defensivă asigurată în primă instanță chiar de atacanți

Trăim unul dintre cele mai frumosase Mondiale și nu cred că e doar o impresie a mea. Aștept meciurile seară de seară, așa cum o făceam la cel dintîi turneu final pe care l-am conștientizat. Era în 1978, era iarnă argentiniană, erau Kempes și Menotti, era Olanda lui Haan, Rep și Rensembrink, era nea Nicu Rainea. Avea să fie ultimul transmis integral de televiziunea română comunistă.

Senzația am redescoperit-o la cel dintîi turnir planetar pe care l-am văzut prin ochiul ziaristului. Recunosc, am fost un norocos. Alături de toți cei care am lucrat acolo, pe Rose Bowl din Pasadena, la campania din 1994. Cu nea Puiu și cu Hagi pe gazonul ars de soarele californian.  Cu Ovidiu Ioanițoaia de o parte și Ioan Chirilă de cealaltă, sus, la masa presei, și cu o națională aflată la un pas de semifinale,  cum să nu te simți împlinit ca jurnalist la numai 26 de ani? Și cum să poți uita vreodată acea aventură?

Mondialul brazilian îmi intră cu fiecare meci jucat în acel Top 3 al sufletului. Dacă primele două au puternicele componente subiective cu care v-am plictisit mai sus, acesta pe care-l parcurgem seduce prin abundența ofensivă .

136 de reuşite a avut faza grupelor de la acest CM: cea mai prolifică din istoria turneelor finale!

 E o statistică rece, dar care îți încălzește sufletul. Ce-ți poți dori mai mult de la un meci de fotbal, cînd nu ești implicat afectiv, decît să vezi goluri?

Și, normal, ce-ți vine să faci instantaneu? Să lauzi spiritul deschis, direct al celor care atacă, care provoacă jocul, care marchează. Aplauze! În starea de euforie generală, ar fi bine să nu trecem peste niște amănunte care se vor dovedi extrem de interesante și care ne oferă un alt unghi de vedere asupra calității jocului, nu numai a cantității de goluri. Statistica aceea care-l enervează pe TRU ne bate ușor pe umăr și ne roagă să observăm un lucru interesant. Dintre cele 16 echipe calificate în optimi, 13 au avut cele mai bune defensive din grupe. Doar Uruguay, Algeria și Elveția au mers mai departe avînd defensive mai slabe decît echipele de pe locul 3.

Fotbalul modern este fotbalul total. Ca să fii frumos trebuie mai întîi să fii sănătos. Rar poți performa doar apărîndu-te fără să lovești pe contre sau atacînd fără să anticipezi replica adversă. Între cele două momente ale jocului orice echipă are nevoie de un echilibru. Iar la această stare trebuie să contribuie toți jucătorii. Atacanții sînt, de regulă, starurile. Ei marchează, pe ei îi îmbrățișează colegii, ei vînd produsul. Dar în anul de grație 2014, ei au ajuns să înțeleagă, totodată, că ei sînt și primii apărători. Asta este cheia.Dacă nu credeți mai ciocăniți o data la ușa statisticii. Cînd vă va deschide veți observa că primii la capitolul băgat material sînt chiar oamenii din avanposturi.

17 tacklinguri a reuşit Oscar. Este de departe fotbalistul cu cele mai multe intrări prin alunecare la acest turneu final, peste croatul Olici (10) ori grecul Samaras (9).

Comentează