Uraaa!!! Ne-am luat pastă de dinți

Pentru prima oară în istoria ei FRF va ști cu exactitate cît aleargă componenții echipelor naționale de toate vîrstele, în ce viteze și cu ce randament.

Pentru prima oară în istoria ei FRF va ști cu exactitate cît aleargă componenții echipelor naționale de toate vîrstele, în ce viteze și cu ce randament.

Asta, normal, n-ar fi fost o știre. Cu atît mai mult obiectul unui editorial. Din păcate, realitatea ne obligă la o astfel de precizare. Săptămîna trecută, FRF a semnat un contract de monitorizare a parametrilor fizici și statistici nu numai pentru prima selecționată, ci și pentru loturile de 15, 17,19 și 21 de ani, precum și pentru reprezentativa feminină. O premieră tristă în peisajul unui fotbal care și-a dorit mereu performanța fără să încerce prea des să se alinieze practicilor curente. 

Pentru a respecta adevărul pînă la capăt, trebuie spus că prima reprezentativă a avut tentative mai mult sau mai puțin reușite de a intra într-o astfel de normalitate. Răzvan Lucescu, spre exemplu, a lucrat cu Amisco o bună bucată de timp. Mai devreme, Anghel Iordănescu folosise ProZone. Ambele însă ofereau date statistice, nu și parametri fizici precum sînt distanțele alergate, vitezele în care pot alerga unii jucători și așa mai departe. Peste o sută și ceva de indicatori de care un antrenor modern are nevoie în ziua de astăzi. Și care costă mai puțin decît salariul pe o singură lună al unui antrenor de club fruntaș din România. Poate și pentru că nimănui din actuala echipă de conducere a FRF nu-i trece prin cap să căpușeze acest demers cu vreun fel de comision. Chestie de neînțeles probabil pentru unii care au fost învățați să trăiască numai din așa ceva. 

E o minimă investiție în cunoaștere pe care grupări din fotbalul românesc le-au făcut la timpul lor. Jos pălăria pentru FC Botoșani, Astra, Pandurii, Oțelul, care au înțeles mult mai devreme decît FRF importanța unei astfel de cercetări și care de vreun an cel puțin cunosc cu exactitate cît poate alerga Budescu, ce viteză dezvoltă Fulop, ce volum de joc are Giurgiu sau cîte sprinturi reușește Ciucur. În baza acestor date, antrenorii pot face evaluări mai apropiate de realitate. Pot trage concluzii care să nu fie bazate doar pe ochiometrie.

Cînd Steaua și Rapid au jucat un sfert de finală european, întreg fotbalul românesc a avut de cîștigat. Inclusiv echipa națională, calificată în prima campanie ce a urmat la Euro 2008. Puțini știu însă că, între altele, performanța celor două cluburi, înregistrată în 2006, a fost posibilă și pentru că echipele erau antrenate atunci de doi tineri înfășurați în tehnologie. Cosmin Olăroiu și Răzvan Lucescu foloseau Digital Soccer, un program al unor italieni din Brescia, pe care-l inițiase însuși Mircea Lucescu la începutul anilor ’90. Și o făceau pentru prima oară în România.

Demersul federal e cu atît mai valoros cu cît el va fi folosit și  la copii, inclusiv la trialurile de selecție pentru loturile naționale, la care funcționa pînă acum doar aprecierea subiectivă. Mai mult, copiii se vor învăța, ușor-ușor, cu sistemul și-și vor putea vizualiza propriile evoluții prin prisma cifrelor. Iar părinții sau impresarii ar avea și o măsurare obiectivă a evoluțiilor. Cam așa se lucrează în zonele civilizate de foarte mulți ani. Acolo unde oamenii au descoperit pasta de dinți, au învățat să o folosească și nu își mai freacă gingiile doar cu sare iodată.