La tribunal, nu la TV
Acuzaţiile împotriva lui Reghecampf sînt prea grave pentru a fi discutate doar la televizor. Lumea vrea adevărul, iar acesta nu poate fi dat decît de justiţie
Acuzaţiile împotriva lui Reghecampf sînt prea grave pentru a fi discutate doar la televizor. Lumea vrea adevărul, iar acesta nu poate fi dat decît de justiţie
Rumorile s-au înmulţit. La început a fost ceva pe la Cottbus. Un zvon despre o acuzaţie de blătuire de meci. Ancheta Poliţiei, survenită şi ca urmare a implicării imediate a Federaţiei de la Frankfurt, a dus lucrurile pe un făgaş normal, iar răspunsul în ceea ce-l priveşte a fost negativ. Reghecampf Laurenţiu nu a fost dovedit ca fiind implicat în respectiva mîrşăvie. Cu această soluţie în dosar, actualul tehnician stelist a mers mai înainte. Pe mine mă convinsese. Nu el, ci justiţia germană.
Revenit acasă, suspiciunile au continuat. Pe la Snagov, pe la Chiajna. Într-o serie de anchete publicate de Gazetă şi de ProSport, numele lui a reînceput să apară în conexiune cu anumite meciuri suspectate că ar fi fost alterate de mafia pariurilor. După fiecare mărturie a Marelui evadat, a Jucătorului ori a Dizidentului, nume conspirative alese parcă de Sergiu Nicolaescu, mă aşteptam la o reacţie a lui Reghe. Alta decît simpla negare. De fiecare dată îmi spuneam însă că omul o aştepta, la fel ca în Germania, intervenţia firească a Federaţiei noastre care să-şi protejeze fenomenul, căruia să-i alunge umbrele de neîncredere. Ca să-i atragă sponsorii. N-ai să vezi! M-am lămurit repede, dar în acelaşi timp n-am înţeles de ce Laurenţiu nu acţionează ferm şi imediat, nu doar pasiv şi, deseori, doar băşcălios.
Pentru că mizele nu erau prea mari, fenomenul n-a luat aceeaşi amploare ca acum, cînd a fost dezvăluit alt episod negru ce-l vizează. De această dată, speţa a strîns la un loc mai multe branduri. Pe de o parte Bundesliga şi Bayern Munchen, pe de alta Steaua, prin prezenţa în epicentrul scandalului a antrenorului ei, iar nu în cele din urmă Cornel Dinu, fost căpitan şi selecţioner al tricolorilor. Mai mult, suma invocată, 200.000 de euro, parcă nu seamănă cu ciugulelile de la Snagov.
N-am alte pîrghii de judecată în afara declaraţiilor pentru a judeca dacă Mister a povestit realitatea sau dacă totul e ficţiune. Am o părere şi o ţin pentru mine, tocmai pentru a nu intra şi eu în acest carusel al declaraţiilor şi jignirilor. Dar eu am avantajul de a nu fi implicat. Pentru Reghe lucrurile stau cu totul altfel. E vorba despre onoarea sa. De credibilitatea necesară într-o carieră de antrenor, în care, din punct de vedere strict sportiv, a pornit excelent. Iar încrederea oamenilor nu poate veni din vorbe, ci din fapte.
Dacă te simţi cu adevărat curat, Laurenţiu, atunci du-te pînă la capăt! Mergi în instanţă, cere ajutorul lui Cottbus şi al lui Bayern, ţine-te de acest proces la comisiile sportive şi civile, în România şi în Germania, pînă cînd va exista un verdict definitiv şi irevocabil! Şi fii convins că pînă atunci lumea te va arăta cu degetul. Pentru că rumorile s-au înmulţit.