Cine-i dă o şansă şi lui Grigoraş?

M-am lăudat singur pentru inspiraţia de a rămîne în faţa televizorului pe DigiSport 1. Mi-am început după-amiaza cu Vaslui – Pandurii şi eram tentat să mă mai joc cu telecomanda. Ispitele se numeau, cronologic, Juventus şi Federer cu Tsonga, de la Turneul Campionilor. Mă bucur că n-am făcut-o pentru că pierdeam unul dintre cele mai frumoase meciuri din Liga 1.

M-am lăudat singur pentru inspiraţia de a rămîne în faţa televizorului pe DigiSport 1. Mi-am început după-amiaza cu Vaslui – Pandurii şi eram tentat să mă mai joc cu telecomanda. Ispitele se numeau, cronologic, Juventus şi Federer cu Tsonga, de la Turneul Campionilor. Mă bucur că n-am făcut-o pentru că pierdeam unul dintre cele mai frumoase meciuri din Liga 1.

De obicei, meritul pentru un spectacol superb se împarte între actori şi regizori, în proporţii egale pentru fiecare tabără. De astă-dată, cu tot respectul pentru vedetele Vasluiului şi pentru munca profesionistă a lui Viorel Hizo, platoul cu lauri trebuie să meargă în altă parte. Către cealaltă bancă, acolo unde se află Petre Grigoraş.

Da, Pandurii au pierdut şi nu vreau să amintesc nici de decizia capitală şi eronată a arbitrului, nici de golul luat la ultima fază. Constat doar că niciodată în acest sezon n-am mai văzut Vasluiul dominat de o asemenea manieră, nici la Roma, cu Lazio, nici în Regie, cu Rapid. Raportul ocaziilor de gol e cît se poate de sugestiv. Ceea ce impresionează e însă jocul gorjenilor, pe cît de spectaculos, pe atît de ancorat într-o filozofie clară.

Echipa asta a lui Grigoraş joacă cel mai adevărat 4-3-3 dintre toate cele propuse în Liga 1. Nici U Cluj, nici Rapid, nici CFR nu respectă atît de bine principiile pe care Barcelona le-a ridicat la rang de artă: posesie pe faza de construcţie, recuperare în terenul advers în momentul pierderii mingii. Gorjenii o fac, ceea ce mă determină să constat că Grig pare un regizor de talia lui Ciulei forţat să joace mai mereu cu actori de la Casa de Cultură. De aceea mă întreb cum o arăta formaţia românească antrenată de Grigoraş care să aibă în componenţă şi jucători de clasă? E timpul ca granzii să-i ofere o şansă. Să-i dea jumătate de an pentru a-şi pune în practică filozofia. Nu de alta, dar nimic din ceea ce a făcut la Farul, la Oţelul şi acum la Tîrgu Jiu nu mai pare întîmplător. Totul seamănă. Seamănă a profesionism.

8-4 pentru Pandurii a fost raportul ocaziilor în meciul de la Vaslui